E & G Point Construct – Construiti cu noi casa mult visata – Blog – Noutati, legislatie, investitii

Termosistemele pe baza de polistiren sunt foarte convenabile ca pret, ceea ce a dus la o utilizare masiva, la scara larga. Chiar dacă acestea au cunoscut imbunatatiri considerabile in ultimii ani, pe piata exista si solutii alternative care pot face diferenta in timp. Cateva exemple sunt placile minerale termoizolatoare, spuma poliuretanica rigida, vata minerala bazaltica si noile tipuri de caramida ce nu mai necesita termoizolare.

Placile minerale

Acestea sunt produse minerale si rigide, care permit transferul de vapori si care pot fi folosite atat la termoizolarea exterioara, cat si la cea interioara. Rigiditatea placilor minerale permite utilizarea in diverse aplicatii, inclusiv placarea planseelor, a podelelor si evident a peretilor. Tot pentru ca este un material rigid, dupa ce s-a aplicat la interior pe un perete, proprietarul poate sa ancoreze elemente de decor sau chiar obiecte cu greutate mare.

Spuma rigida

Coeficientul termic asigurat de 5 cm de spuma poliuretanica rigida echivaleaza cu o placa de 8-10 cm de polistiren. Spuma poate fi aplicata pe majoritatea tipurilor de constructii uscate: beton, BCA, caramida, piatra, tencuiala, lemn, OSB, gips-carton sau metal si formeaza o anvelopa continua care separa mediul interior de cel exterior, fara punti termice. Acest sistem este recomandat in special cladirilor cu forme arhitecturale complexe, care nu permit izolarea cu un produs de tip panou.

Dezavantajele acestui sistem sunt costurile cu aproximativ 20% mai mari in comparatie cu sistemele clasice, precum si numarul redus de constructori care dispun de echipamentele necesare pulverizarii spumei. La nivel national sunt circa 40 de aplicatori de spuma, ceea ce limiteaza accesul la aceasta solutie.

Vata minerala

Un perete de grosime standard de 25 cm, din BCA, izolat cu un strat de vata minerala bazaltica de grosime 10 cm, formeaza un termosistem cu un coeficient de transfer termic de 0,267 W/mpK.

Costul izolarii unei suprafete de 100 mp cu un termosistem pe baza de vata minerala este cuprins intre 1.300 si 1.600 de euro, adica cu pana la 700 de euro mai scump decat sistemele care utilizeaza polistirenul. Diferenta de pret este data de rezistenta vatei minerale bazaltice pe toata durata de functionare a cladirii izolate, de incombustibilitate, de permeabilitatea la vapori si de performantele de izolare acustica.

Caramida fara termosistem

In lupta pentru crearea unor produse cat mai eficiente energetic, nici producatorii de caramida nu au stat pe loc. Eliminand costul aferent termoizolatiei si pe cel cu manopera acesteia, pretul pe metru patrat de constructie este cu 20% mai mic la utilizarea noului tip de caramida.

Totusi, rezistenta la transfer termic a unui zid realizat din caramizile ce nu necesita termosistem este mai mica cu aproximativ 35% fata de cea a unui zid din BCA termoizolat cu un sistem clasic de 10 cm. Totusi, fata de normativele actuale de proiectare, care recomanda pentru pereti exteriori un coeficient de transfer termic de maximum 0,55 W/mpK, aceste caramizi sunt cu circa 40% mai eficiente.

Finantare pentru un proiect de termoizolare

Daca doriti sa incepeti un proiect de termoizolare a locuintei, dar va lipsesc fondurile necesare, va recomandam sa apelati la un produs financiar eficient, cum ar fi produsul de economisire-creditare oferit de o banca pentru locuinte.

Cum functioneaza un produs de economisire-creditare: initial, economisiti o perioada, in medie 3-5 ani sau mai mult daca doriti, timp in care pe langa suma depusa lunar se aduna dobanda bancii si prima de stat de 25% din economiile anuale (care se acorda anual de catre Stat pana in limita de 250 de euro /an). Practic, pe langa depozitele lunare din veniturile proprii, beneficiati si de ajutorul statului si al bancii pentru a putea strange intr-o perioada de aproximativ 5 ani sau mai mult suma necesara doar din economisire.

De exemplu, daca economisiti lunar 375 lei, acumulati echivalentul in lei a 1.000 euro pe an. In cinci ani veti avea echivalentul in lei a 5.000 euro doar din economii, plus 1.250 euro din primele de stat, la care se adauga dobanda bancii, capitalizata timp de 5 ani. Mai mult, daca banii tot nu va ajung si proiectul e mai amplu, puteti solicita un credit locativ in lei cu una dintre cele mai avantajoase dobanzi in lei de pe piata, de 4,5%, fixa pe toata perioada creditului.

Etapele de luicru pentru hidroizolarea terasei:

1. Eliminarea straturilor initiale – Lucrarile debuteaza cu eliminarea straturilor afectate de apa. E eliminata mai intai gresia, apoi se decoperteaza sapa din ciment si plasa din fier-beton.

2. Aplicarea amorsei – Dupa ce a fost curatata suprafata planseului a fost aplicat un strat de amorsa bituminoasa. Aceasta se aplioca la rece prin stropire sau pensulare, pentru asigurarea aderentei hidroizolatiei la suport.

3. Aplicarea izolatiei bituminoase – Pentru stratul hidroizolant se alege o folie de bitum rece cu vascozitate nare (bitum oxidat topit cu adaosuri minerale, diluat cu solventi organici). Acesta se aplica la cald, cu ajutorul unei torte cu gaz.

4. Aplicarea polistirenului si a plasei de armare – Dupa ce trece perioada indicata de producator, peste izolatia bituminoasa se monteaza un strat de placi din polistiren extrudat si unul din plasa de Buzau, din fier-beton cu grosimea de 6 mm. Aceasta armeaza sapa.

5. Montajul sifoanelor de pardoseala – In trei zone ale terasei se monteaza sifoane de pardoseala din PVC. Acestea se conecteaza la conductele de apa pluviala care strabat cladirea prin interior, in plan vertical.

6.Turnarea sapei – Se toarna sapa din nisip si ciment de 6 cm grosime. Turnarea se face cu atentie – se creaza “caderi” spre locurile unde anterior au fost montate sifoanele. Sapa se placheaza dupa uscare cu gresie.

Daca intre Dumneavoastra si cerul liber nu se afla decat planseul terasei, obligatoriu trebuie sa scapati de grija inundatiilor.

Vom urmari lucrarile de hidroizolare a terasei unei vile. Aceasta are o suprafata de 36 mp si este marginita de un parapet cu inaltimea de 40 cm. Deoarece suprafetele celor doua elemente se gasesc intr-o stransa legatura, ele au trecut impreuna prin procesul de izolare.

Daca parapetul ar fi fost lasat in afara acestui proces, scurgerea apei in plan vertical ar fi afectat, pe termen lung, hidroizolatia terasei.

Un alt aspect pe care proprietarii l-au avut in vedere a fost acela ca terasa nu va indeplini doar functia de acoperis, ci ea va fi amenajata ca loc de relaxare. In consecinta, finisajele au fost plasate pe acelasi loc, in linia criteriului calitatii, ca si restul lucrarilor. Avand in vedere aceste particularitati ale lucrarilor, a trebuit sa fie folosita o gama variata de materiale care, impreuna, le-au dat acestora consistenta, dar si un aspect estetic deosebit.

Trebuie sa adaugam faptul ca, in momentul achizitionarii locuintei, terasa avea o hidroizolatie care, din cauza imbatranirii dar si a executiei deficitare, incepuse sa permita apei sa se infiltreze atunci cand ploile torentiale aruncau rafale pe sub acoperis.

Atunci cand achizitionati materiale hidroizolante trebuie sa le evaluati in functie de urmatorii parametri: aderenta la suprafata suport, stabilitatea la temperaturi ridicate, impermeabilitatea la apa, elasticitatea la temperaturi scazute si ridicate, compatibilitatea chimica cu elementele cu care intra in contact direct, rezistenta la factorii de mediu.