E & G Point Construct – Construiti cu noi casa mult visata – Blog – Noutati, legislatie, investitii

Ce material este cel mai potrivit pentru a repara crapaturile din pardoseala de beton: rasini epoxidice sau spuma poliuretanica? Raspunsul nu este intotdeauna unul foarte concret. In multe cazuri ambele materiale pot rezolva problema, iar aplicatorii decid asupra alegerii bazandu-se pe materialul cu care au experienta cea mai bogata. Totusi aici puteti gasi cateva ponturi dupa care sa va ghidati cel mai bine:

·         Daca crapatura are nevoie de reparatie la nivel structural, iar locul respectiv trebuie sa fie la fel de durabil sau poate chiar mai durabil decat betonul din jurul sau, atunci epoxi este solutia cea mai buna.

·         Daca crapatura are nevoie de o interventie doar pentru a preveni scurgerea apei sau aceasta in momentul de fata prezinta scurgeri de apa, spuma poliuretanica este solutia potrivita.

Epoxidicele

Epoxidicele pentru injectarea in crapaturi sunt disponibile in mai multe variante de vascozitate; de la foarte subtiri pana la compozitie tip pasta (precum kit-uri DIY) care au aplicabilitate la latimi diferite.

Specialisti spun ca se poate folosi orice procent de vascozitate pentru injectarea in crapatura atata timp cat presiunea de injectare se face sub 40 PSI. Cu cat crapatura este mai mare cu atat mai vascos trebuie sa fie mixul. Principalul avantaj la epoxidice este puterea lor incredibila de compresie, care la 12000 PSI, sau mai mult, este mai puternica decat majoritatea mixturilor de beton. De aceea epoxidicele sunt singura solutie viabila pentru crapaturi care au nevoie de reparatii structurale. Totusi, epoxidicele actioneaza foarte incet si au nevoie de mult timp pentru a se intari, insa aceasta particularitate poate fi privita ca un avantaj deoarece procesul fiind foarte incet permite substantei sa atinga si cele mai mici fisuri.

Pe de alta parte este posibil ca sustanta sa se scurga pe partea cealalta datorita acestui proces lent, daca crapatura este separata de fundatia cladirii.

Secialisti spun ca de multe ori crapaturile prezinta viduri si spatii goale datorita eroziunii solului sau a compactarii sale proaste, este motivul pentru care exista scurgere de apa din principiu, pentru ca este foarte usor ca apa sa patrunda.

Spuma poliuretanica

Daca problema este scrugerea in spatele crapaturii atunci folosirea spumei poliuretanice poate fi raspunsul corect. Aceasta spuma elastic, cu actiune rapida, este alternativa cea mai eficienta pentru problema etansarii. Datorita proprietatilor elastice aceasta substanta tolereaza mai bine miscarile pe care le poate suferi betonul, astfel etansand foarte bine crapatura. De asemenea se intaresc foarte repede, in interval de minute de la injectarea efectiva. Aceasta proprietate reduce riscul ca, compozitia sa se scurga printre crapaturi cand se afla inca in forma lichida, iar daca exista totusi aceasta posibilitate, spuma se va extinde rapid si va umple golurile.

Specialisti spun ca spumele sunt excelente pentru umplerea de crapaturi simple, care nu prezinta probleme structurale. Nu se adauga nici un fel de intarire structurala, insa in majoritatea aplicarilor rezidentiale aceasta nici macar nu este o necesitate.

Cea mai buna comparatie pentru o constructie este cea cu a corpului uman. Astfel, o constructie este conceputa atunci cand este proiectata in ateliere, se naste cand este construita, traieste cand sta in picioare si moare atunci cand scheletul sau se naruie. Ea respira prin ferestre sau aparate de aer conditionat; are circulatie – in conducte si tevi curg fluide ca prin niste artere; are sistem nervos – firele electrice si intrerupatoarele; are piele – sistemele de fatada; are schelet – stalpi, grinzi, plansee; are picioare – fundatiile. Asemenea oamenilor, cladirile au o viata, iar la o varsta inaintata mor. Daca oamenii mor pentru ca inima nu mai bate, cladirile mor atunci cand structura de rezistenta se prabuseste. De aici putem sa desprindem metafora ca structura de rezistenta este inima constructiei.

Structurile de rezistenta se clasifica dupa mai multe criterii: mai intai, dupa materialul din care sunt facute (otel, lemn, beton armat, piatra etc.), apoi dupa numarul de etaje, dupa lungimea deschiderilor, dupa modul de alcatuire sau de distribuire a elementelor componente etc.

Pentru o alegere mai usoara a struc- turii, vom face o mica prezentare a fiecarui tip in parte:

1. Structuri din caramida
1.1 Pereti portanti de caramida – reprezinta un sistem in care structura de rezistenta a casei este formata din pereti de caramida. Ei nu pot fi sparti ulterior sau demolati, ceea ce inseamna ca o eventuala recompartimentare a casei este limitata de aceasta conditie. Intreaga greutate a casei este transmisa de la acoperis la aceste ziduri, apoi la fundatii, iar in final pamantului.

Peretii portanti de caramida pot fi executati cu diferite tipuri de caramizi, iar pentru o mai buna comportare la cutremur la intersectiile dintre pereti se prevad stalpisori de beton armat. Totodata, sub placa se prevad centuri de beton armat care leaga pa- noul de zidarie ca o rama de tablou.

2. Structuri din lemn
2.1 Structuri de lemn cu pereti din barne – reprezinta un sistem similar cucel de mai sus, diferenta constand in faptul ca nu se mai folosesc caramizi si mortar, ci barne si cuie.

2.2 Structuri de lemn modulare, din panouri portante – reprezinta un sistem in care peretii casei alcatuiesc structura de rezistenta. Practic, acesti pereti se compun din montanti verticali din lemn, care se dispun la o distanta de 50 – 60 cm si formeaza scheletul unui panou portant. Pe fata exterioara a scheletului se pun placi de OSB sau placaj, pe fata interioara se prind placile de gips-car- ton, iar intre ele se monteaza un strat de vata minerala pentru izolatie acustica si termica. Acest sistem este unul des intalnit in Statele Unite (aprox. 80% din locuinte), desi el provine din Europa.

2.3 Structuri de lemn, din stalpi si grinzi – reprezinta un sistem clasic, folosit mai ales in zonele de munte, si consta in realizarea unui schelet din grinzi, stalpi si plansee din lemn, care se poate compartimenta apoi la alegere.

3. Structuri din otel

3.1 Structuri din otel laminat la cald – reprezinta un sistem folosit la majo- ritatea zgarie-norilor din Statele Unite, deci este un sistem recomandabil pentru cladiri inalte, multietajate. In principal, structura este formata din stalpi si grinzi din otel si plansee din beton. Pentru ca acest tip de structura este mai flexibil, se adauga si niste elemente diagonale, denumite contravantuiri, pentru a limita deplasarea laterala a cladirii in cazul cutremurelor sau al vanturilor puternice. Dupa tipul de imbinare a elementelor, ele pot fi: cu suruburi normale, de inalta rezistenta, cu sudura, cu nituri. Dupa tipul de prindere, intalnim: cu noduri articulate, cu noduri rigide.

In unele cazuri, insa, schimbarile nu ar trebui sa aiba punct de plecare un intai a lunii, ci mai devreme. Va explicam imediat la ce anume ne referim. Cu putin timp in urma v-am povestit despre renovare si despre cum putem sa ne apucam de un proiect personal prin care schimbam intregul aspect al locuintei, de la recompartimentare, pana la varuit, schimbarea destinatiei unei camere sau chiar transformarea caminului vostru in casuta pe care o visati dintotdeauna.

Dar, toate acestea, inclusiv un banal varuit si o slefuire a parchetului sau crearea unei nise in perete pentru a mari spatiul de depozitare sunt proiecte care necesita timp, rabdare si mai important fonduri.

Veti spune, evident, de la anul, dar poate ca momentul cel mai bun pentru a va face un plan este chiar astazi. De ce? Pentru ca solutiile de finantare sunt la indemana in aceasta perioada si sunt croite pentru a veni in sprijinul proprietarilor care vor sa investeasca in casa lor pe termen lung, fara sa resimta eforturile de economisire si investitiile.

Un produs de economisire, de exemplu va ajuta sa strangeti bani, disciplinat, fara eforturi si cu certitudinea ca dupa o perioada veti avea toti banii necesari pentru a investi in locuinta dumneavoastra. Una din lectiile pe care le-am invatat in criza este importanta economisirii. Cel mai convenabil si mai ieftin este sa consumam din economii noastre decat sa consumam luand un credit. De pilda, ati putea sa optati pentru un produs de economisire-creditare in cadrul caruia sa depuneti fonduri timp de 3-5 ani, bani pentru care statul va ofera anual o prima de 25% (in limita a 250 euro/an, echivalentul in lei) plus dobanda fixa de la banca. Daca dupa incheierea perioadei de economisire mai aveti nevoie de bani pe langa suma deja economisita, puteti solicita un credit locativ in lei cu dobanda foarte avantajoasa, de 4,5% pe an.

Revenim acum la ce va povesteam mai devreme despre momentul luarii deciziilor si al actionarii in directia lor. In cadrul unui astfel de produs bancar, daca depuneti pana pe 31 decembrie o suma totala echivalenta cu 1.000 de euro (4500 lei) puteti beneficia de prima de la stat chiar si in 2013.

Pentru a intelege mai bine sistemul de economisire creditare, iata un exemplu banal. Daca depuneti lunar cate 375 lei in cont, acumulati echivalentul in lei a 1.000 euro/an. Dupa o perioada de 5 ani veti avea in cont echivalentul a 5.000 de euro, doar economiile dumneavoastra, la care se adauga 1.250 euro – primele de la stat, plus dobanda bancii capitalizata timp de cinci ani.