Se împlinesc în acest an 36 de ani de când ultimul cutremur devastator a zguduit România. 4 Martie1977, ora 21:22 a ramas un reper tragic în vietile multora dintre noi. Localizat în zona Vrancea, la o adâncime de cca. 100 km, seismul a avut o magnitudine de 7,2 grade pe Scara Richter şi o durată de 56 de secunde. S-au înregistrat 1.570 de victime dintre care 1.391 numai în Bucureşti. La nivel national cca. 11.300 de persoane au fost rănite şi cca. 35.000 de locuinte s-au transformat în mormane de moloz şi fiare contorsionate. Capitala tării a suferit cele mai mari pagube materiale, aici prabuşindu-se peste 33 de clădiri şi blocuri mari.
Timpul vindecă rănile şi ne face să minimalizăm gravitatea unor evenimente terifiante. Deşi ar fi trebuit să percepem dramele individuale şi colective ca pe o lectie dureroasa de viată reală, din care să învătam cum să limităm distrugerile sau pierderile de vieti omeneşti şi să actionăm în consecintă, am uitat că astfel de evenimente sunt impredictibile şi că pot reveni intempestiv, că pot surveni când suntem la muncă sau când copiii noştri sunt la şcoală, când ajungem acasă după o zi obositoare şi ne dorim să savurăm câteva ore de linişte în sânul familiei, când suntem într-o vizită la prieteni, la cinematograf sau când petrecem într-un local.
Din fericire, chiar şi în ceasul al 12-lea, spre binele nostru, putem încă să intervenim. Punctul de pornire constă din a ne propune creşterea sigurantei la seism a clădirilor în care muncim sau învătam, în care locuim, în care ne facem cumpărăturile sau în care ne distrăm, fiecare dintre noi pentru propria locuintă, dezvoltatorii pentru clădirile detinute, iar autoritătile locale pentru imobilele publice.
În acest demers, un pas important înainte este elaborarea unei expertize tehnice care să evalueze riscul seismic al fiecărui imobil, în functie de starea constructiei şi eventual de amploarea degradărilor constatate. Având în vedere că mare parte a imobilelor cu probleme sunt structuri vechi, multe dintre acestea monumente istorice sau arhitecturale, proiectate la vremea construirii lor în baza unor standarde care astăzi numai sunt de actualitate, pentru a le proteja de colaps la un posibil seism major, trebuie supuse unor interventii (reparatii şi consolidări structurale) care să tină cont în primul rând de necesitatea upgradării seismice a lor la nivelul cerintelor actuale. Prin urmare, necesitatea upgradării seismice a structurilor vechi decurge din reconsiderarea parametrilor de calcul dinamici recomandati în versiunile recente ale normativelor de proiectare antiseismică şi din asimilarea euro-codurilor.
Venind în întampinarea acestor necesităti imperative, SIKA România S.R.L. a promovat în ultimii ani solutii de reparatii şi consolidări bazate pe tehnologii inovatoare, moderne, a caror eficientă este testată şi dovedită de o lungă perioadă de timp pe intregul mapamond, dar mai ales în tări situate ca şi România în zone cu activitate seismică intensă – Grecia, Turcia, Japonia, etc.
Pe plan autohton, Sika România S.R.L. s-a implicat în multe proiecte de anvergură deosebită, mare parte dintre ele de importantă natională, câştigând astfel notorietate şi recunoaştere.
Fibrele de carbon, dar şi cele de sticlă, definesc tehnologia viitorului în domeniul consolidării structurilor civile, în rândul cărora un loc aparte este ocupat de către clădirile vechi.
În ultimii ani, în România, un număr impresionant de ingineri structurişti au adoptat solutii de consolidări structurale bazate pe utilizarea materialelor compozite constând din fibre de carbon sau de sticlă aplicate cu ajutorul adezivilor epoxidici, ceea ce dovedeşte viabilitatea acestui sistem, ca alternativă performantă la metodele clasice bazate pe camaşuieli cu beton armat sau otel.
Pe scurt, sistemul de consolidari structurale cu materiale compozite este un:
– sistem neinvaziv, care dă posibilitatea păstrării arhitecturii initiale;
– sistem versatil, care se poate adapta în functie de necesităti şi care permite proiectantului să îşi pună din plin amprenta personalitătii şi experientei sale asupra lucrării, datorită diversitătii tipo-dimensionale (pânze şi lamele din carbon sau sticlă) care permite alegerea materialului adecvat pentru fiecare situatie întâlnită în parte;
– sistem care poate fi particularizat pe fiecare tip de structură – beton-armat, zidărie de cărămidă, piatră, blocuri, metal, lemn sau variante de structuri mixte;
– sistem care contribuie la refacerea sau sporirea capacitătii portante a elementelor structurale, fiind folosit pentru consolidări la încovoiere şi la fortă tăietoare în cazul grinzilor, planşeelor şi peretilor portanti, dar şi pentru confinarea stâlpilor de sectiune circulară sau rectangulară;
– sistem care permite nesuplimentarea semnificativă a greutătii proprii a structurii, datorită greutătii reduse a materialelor utilizate;
– sistem care constă din aplicarea unor straturi de compozite subtiri, de ordinul a câtorva milimetri, care nu afectează spatiile utile prevăzute în planurile de arhitectură.
În plus, sistemul de consolidari structurale cu fibre de carbon sau sticlă are şi alte avantaje, cum ar fi:
– posibilitatea de mascare a zonelor consolidate, cu tencuieli clasice pe baza de mortar, vopsitorii, rigips sau alte placări false;
– punerea în operă deosebit de facilă şi de rapidă, care implică o durată de executie extrem de redusă şi care nu necesită o zonă tehnologică amplă;
– aplicarea printr-o tehnologie curată, fără dotări costisitoare, cu deranj minim şi costuri reduse.
Reabilitarea clădirilor vechi reprezintă o provocare complexă din toate punctele de vedere pentru inginerii structurişti. Pentru a satisface cât mai multe obiective cu care aceştia se confruntă în abordarea proiectelor de consolidări, SIKA a perfectionat sistemul de consolidări structurale Sika® CarboDur® –SikaWrap®, bazat pe utilizarea compozitelor pentru consolidarea elementelor constructive din beton simplu sau armat, din zidărie de cărămidă, metal sau lemn.
În cadrul sistemului Sika® CarboDur® – SikaWrap®, din punct de vedere al tipo-dimensiunilor disponibile, proiectantii de structuri au la dispozitie o largă varietate de produse, printre care:
|
– SikaWrap® 230C – pânze unidirectionale din fibre de carbon, cu modul de elasticitate de minim 234.000 N/mm2 şi rezistenta minimă de rupere la tractiune de 4.300 N/mm2, cu lăimi de 300 şi 600 mm, care se pot tăia în lungul fibrelor la lătimea dorită şi care se aplică folosind ca adeziv şi totodată răşină de impregnare (laminare) produsul epoxidic Sikadur® 330; |
– Sika® CarboDur® tip S sau M – lamele din fibre de carbon trase într-o matrice polimerică, cu aspect de platbandă, cu moduli de elasticitate medii incepând de la 165.000 N/mm2 şi rezistentă medie de rupere la tractiune începând de la 3.100 N/mm2, cu lătimi cuprinse între 15 şi 150 mm şi care se aplică folosind ca adeziv structural răşina epoxidică Sikadur® 30. |
Întotdeauna, înainte de executia unei consolidări, sunt necesare lucrări de reparatii structurale. În acest scop, SIKA a dezvoltat gama de mortare cimentoase speciale, cu caracteristici mecanice ridicate, armate cu fibre sintetice, modificate polimeric, aplicabile manual sau mecanizat, în sistem ud pe ud. Din componenta acestei game de produse fac parte:
Mortarele din gama Sika® MonoTop® se utilizează atât pentru executia reparatiilor, defectelor de suprafată ale betoanelor, cât şi pentru realizarea tencuielilor de rezistentă pe suprafata zidăriilor de cărămidă, BCA sau piatră.
Specialiştii din cadrul Departamentului Tehnic al Sika România S.R.L. acordă întreg suportul necesar proiectantilor de structuri pentru ca aceştia să poată stabili cu uşurintă solutiile adecvate de reparatii şi consolidări, în functie de necesităti, dacă constructia respectivă nu prezintă degradări, dacă este afectată de degradări uşoare sau grave din punct de vedere structural sau dacă prezintă avarii majore.
Fiind în egală măsură alături de proiectanti, dar şi de constructori în şantier, acordându-le acestora întregul suport tehnic necesar, în cei peste 10 ani de existentă în România, prezenta Sika s-a materializat prin implicarea masivă în realizarea lucrărilor de reparatii şi consolidări la o serie de obiective deosebite, unele dintre acestea cu caracter de monument istoric sau arhitectural sau a unor edificii de interes national, printre care:
– Clădirea ASE Victor Slăvescu din Calea Griviei 2-2A, Bucuresti;
– Biserica Mănăstirii Golia şi Biserica Banu, Iaşi;
– Hotelul Palace, Govora;
– Parchetul Dolj, Craiova;
– Palatul Victoria, Bucureşti (sediul Guvernului României);
– Teatrul National, Bucureşti;
– Muzeul National de Artă al României, Bucureşti;
– Catedrala Mitropolitană, Iaşi;
– Biserica Armenească, Iaşi;
– Palatul Prefecturii, Lugoj;
– Filarmonica, Arad;
– Muzeul Naional al Tăranului Român, Bucureşti;
– Hotelurile Cerbul şi Caprioara, Covasna;
– Hotelul Domogled, Herculane.
