Orice casa, indiferent de stilul in care a fost construita si amenajata, are un farmec aparte si poate oferi o idee de design interior sau exterior oricarei persoane care se gandeste sa-si construiasca sau sa-si cumpere o casa.

Cand vine vorba despre cum ne inchipuim ca arata casa noastra de vis, avem cu totii o idee destul de clara, insa mereu mai adaugam cate un element pe care l-am observat recent intr-o excursie sau poate ne schimbam complet parerea cand vizitam un cartier rezidential sau palatele renascentiste din Franta.

Pentru ca gusturile noastre sunt intr-o continua evolutie, trebuie sa fim mereu la curent cu noile aparitii in materie de design exterior si design interior pentru case, avand in vedere ca niciodata nu putem sti ce a aparut nou si s-ar putea sa fie exact pe stilul nostru.

Unii dintre noi prefera casele de la munte, altii isi doresc o casuta pe plaja, iar unii oameni prefera ceva cat mai traditional, dar amenajat dupa bunul plac, pentru ca viitoarea lor casa sa exprime cat mai mult din personalitatea lor.

Indiferent de gusturile si stilurile pe care le preferi, cu siguranta iti vei gasi inspiratia in galeria foto cu locuinte de vis din intreaga lume, gandite si construite pentru toate gusturile si pentru orice gen de persoana sau familie.

Ce material este cel mai potrivit pentru a repara crapaturile din pardoseala de beton: rasini epoxidice sau spuma poliuretanica? Raspunsul nu este intotdeauna unul foarte concret. In multe cazuri ambele materiale pot rezolva problema, iar aplicatorii decid asupra alegerii bazandu-se pe materialul cu care au experienta cea mai bogata. Totusi aici puteti gasi cateva ponturi dupa care sa va ghidati cel mai bine:

·         Daca crapatura are nevoie de reparatie la nivel structural, iar locul respectiv trebuie sa fie la fel de durabil sau poate chiar mai durabil decat betonul din jurul sau, atunci epoxi este solutia cea mai buna.

·         Daca crapatura are nevoie de o interventie doar pentru a preveni scurgerea apei sau aceasta in momentul de fata prezinta scurgeri de apa, spuma poliuretanica este solutia potrivita.

Epoxidicele

Epoxidicele pentru injectarea in crapaturi sunt disponibile in mai multe variante de vascozitate; de la foarte subtiri pana la compozitie tip pasta (precum kit-uri DIY) care au aplicabilitate la latimi diferite.

Specialisti spun ca se poate folosi orice procent de vascozitate pentru injectarea in crapatura atata timp cat presiunea de injectare se face sub 40 PSI. Cu cat crapatura este mai mare cu atat mai vascos trebuie sa fie mixul. Principalul avantaj la epoxidice este puterea lor incredibila de compresie, care la 12000 PSI, sau mai mult, este mai puternica decat majoritatea mixturilor de beton. De aceea epoxidicele sunt singura solutie viabila pentru crapaturi care au nevoie de reparatii structurale. Totusi, epoxidicele actioneaza foarte incet si au nevoie de mult timp pentru a se intari, insa aceasta particularitate poate fi privita ca un avantaj deoarece procesul fiind foarte incet permite substantei sa atinga si cele mai mici fisuri.

Pe de alta parte este posibil ca sustanta sa se scurga pe partea cealalta datorita acestui proces lent, daca crapatura este separata de fundatia cladirii.

Secialisti spun ca de multe ori crapaturile prezinta viduri si spatii goale datorita eroziunii solului sau a compactarii sale proaste, este motivul pentru care exista scurgere de apa din principiu, pentru ca este foarte usor ca apa sa patrunda.

Spuma poliuretanica

Daca problema este scrugerea in spatele crapaturii atunci folosirea spumei poliuretanice poate fi raspunsul corect. Aceasta spuma elastic, cu actiune rapida, este alternativa cea mai eficienta pentru problema etansarii. Datorita proprietatilor elastice aceasta substanta tolereaza mai bine miscarile pe care le poate suferi betonul, astfel etansand foarte bine crapatura. De asemenea se intaresc foarte repede, in interval de minute de la injectarea efectiva. Aceasta proprietate reduce riscul ca, compozitia sa se scurga printre crapaturi cand se afla inca in forma lichida, iar daca exista totusi aceasta posibilitate, spuma se va extinde rapid si va umple golurile.

Specialisti spun ca spumele sunt excelente pentru umplerea de crapaturi simple, care nu prezinta probleme structurale. Nu se adauga nici un fel de intarire structurala, insa in majoritatea aplicarilor rezidentiale aceasta nici macar nu este o necesitate.

Cea mai buna comparatie pentru o constructie este cea cu a corpului uman. Astfel, o constructie este conceputa atunci cand este proiectata in ateliere, se naste cand este construita, traieste cand sta in picioare si moare atunci cand scheletul sau se naruie. Ea respira prin ferestre sau aparate de aer conditionat; are circulatie – in conducte si tevi curg fluide ca prin niste artere; are sistem nervos – firele electrice si intrerupatoarele; are piele – sistemele de fatada; are schelet – stalpi, grinzi, plansee; are picioare – fundatiile. Asemenea oamenilor, cladirile au o viata, iar la o varsta inaintata mor. Daca oamenii mor pentru ca inima nu mai bate, cladirile mor atunci cand structura de rezistenta se prabuseste. De aici putem sa desprindem metafora ca structura de rezistenta este inima constructiei.

Structurile de rezistenta se clasifica dupa mai multe criterii: mai intai, dupa materialul din care sunt facute (otel, lemn, beton armat, piatra etc.), apoi dupa numarul de etaje, dupa lungimea deschiderilor, dupa modul de alcatuire sau de distribuire a elementelor componente etc.

Pentru o alegere mai usoara a struc- turii, vom face o mica prezentare a fiecarui tip in parte:

1. Structuri din caramida
1.1 Pereti portanti de caramida – reprezinta un sistem in care structura de rezistenta a casei este formata din pereti de caramida. Ei nu pot fi sparti ulterior sau demolati, ceea ce inseamna ca o eventuala recompartimentare a casei este limitata de aceasta conditie. Intreaga greutate a casei este transmisa de la acoperis la aceste ziduri, apoi la fundatii, iar in final pamantului.

Peretii portanti de caramida pot fi executati cu diferite tipuri de caramizi, iar pentru o mai buna comportare la cutremur la intersectiile dintre pereti se prevad stalpisori de beton armat. Totodata, sub placa se prevad centuri de beton armat care leaga pa- noul de zidarie ca o rama de tablou.

2. Structuri din lemn
2.1 Structuri de lemn cu pereti din barne – reprezinta un sistem similar cucel de mai sus, diferenta constand in faptul ca nu se mai folosesc caramizi si mortar, ci barne si cuie.

2.2 Structuri de lemn modulare, din panouri portante – reprezinta un sistem in care peretii casei alcatuiesc structura de rezistenta. Practic, acesti pereti se compun din montanti verticali din lemn, care se dispun la o distanta de 50 – 60 cm si formeaza scheletul unui panou portant. Pe fata exterioara a scheletului se pun placi de OSB sau placaj, pe fata interioara se prind placile de gips-car- ton, iar intre ele se monteaza un strat de vata minerala pentru izolatie acustica si termica. Acest sistem este unul des intalnit in Statele Unite (aprox. 80% din locuinte), desi el provine din Europa.

2.3 Structuri de lemn, din stalpi si grinzi – reprezinta un sistem clasic, folosit mai ales in zonele de munte, si consta in realizarea unui schelet din grinzi, stalpi si plansee din lemn, care se poate compartimenta apoi la alegere.

3. Structuri din otel

3.1 Structuri din otel laminat la cald – reprezinta un sistem folosit la majo- ritatea zgarie-norilor din Statele Unite, deci este un sistem recomandabil pentru cladiri inalte, multietajate. In principal, structura este formata din stalpi si grinzi din otel si plansee din beton. Pentru ca acest tip de structura este mai flexibil, se adauga si niste elemente diagonale, denumite contravantuiri, pentru a limita deplasarea laterala a cladirii in cazul cutremurelor sau al vanturilor puternice. Dupa tipul de imbinare a elementelor, ele pot fi: cu suruburi normale, de inalta rezistenta, cu sudura, cu nituri. Dupa tipul de prindere, intalnim: cu noduri articulate, cu noduri rigide.