E & G Point Construct – Construiti cu noi casa mult visata – Blog – Noutati, legislatie, investitii

Noul constructor al primului lot din autostrada Nădlac – Arad, respectiv asocierea Astaldi – Max Boegl, va începe lucrările cel mai devreme în aprilie, abia după ce evaluează dacă există degradări la lucrările realizate anterior de Romstrade, în timp ce şase pasaje vor fi reproiectate.
Reprezentanţii constructorului primului lot din autostrada Nădlac-Arad au declarat, joi, corespondentului MEDIAFAX că în acest moment se face organizarea de şantier, iar cel mai probabil în luna aprilie vor începe efectiv lucrările. Potrivit lui Dănuţ Dascălu, director adjunct al şantierului, în acest moment are loc şi o evaluare a lucrărilor realizate de Romstrade şi a eventualelor degradări apărute în perioada în care şantierul a fost abandonat, după rezilierea contractului cu fostul constructor.
“Facem unele inspecţii pe teren, pentru a stabili metoda de continuare a lucrărilor şi pentru a evalua degradările care ar putea exista. Estimăm că în aprilie începem efectiv lucrul, urmând să aducem pe şantier până la 400 de oameni”, a declarat sursa citată. Tototodată, noul constructor va reproiecta şase pasaje de legătură cu drumuri judeţene şi agricole, fără să schimbe locurile de amplasare a acestora. Reproiectarea acestor obiective este programată să dureze până în luna iunie.
Întrebat dacă va putea fi respectat termenul de încheiere a lucrărilor, respectiv decembrie 2014, Dănuţ Dascălu a declarat că nu au fost luate în calcul întârzieri în execuţia primului lot al autostrăzii Nădlac-Arad. Construcţia autostrăzii Nădlac-Arad a fost împărţită în două loturi, pe o distanţă totală de aproape 39 de kilometri. Primul a fost adjudecat de consorţiul româno – portughez Romstrade-Monteadriano Engenharia e Construcao-Donep Construct, pentru 382,9 milioane lei, iar lotul al doilea (16,6 km) de compania germană Alpine Bau, pentru 411,4 milioane lei.

Compania CON-A din Sibiu a câştigat licitaţia a învins celelalte nouă firme participante deoarece a oferit cel mai mic preţ. Iniţial, investiţia a fost evaluată la 70 de milioane de lei, dar compania câştigătoare a spus că îl poate face cu 52,8 milioane de lei. Jumătate din bani for veni de la Uniunea Europeană, iar cealaltă jumătate din bugetul primăriei. Proiectul presupune crearea, în următoarele 20 de luni, a unei structuri de afaceri pe o suprafaţă de peste 18.000 de metri pătraţi, unde vor fi atrase un număr de 70 IMM-uri. Odată implementat, Centrul de Afaceri din Bartolomeu Nord va crea şi 128 de locuri de muncă noi. Centrul are un caracter regional, el adresându-se firmelor din cele şase judeţe ale Regiunii Centru, ce vor avea la dispoziţie dotări IT, laboratoare, servicii de asistenţa şi consultanţă, spaţii de expoziţii şi congrese, menite să creeze şi să susţină afacerile. Investiţia se ridică la 70.8 milioane de lei, jumătate de Primărie, jumătate de la Uniunea Europeană. Centrul va avea şi un parc multifuncţional tematic de agrement, care va fi folosit şi pentru experimente în domeniul energiei durabile şi alte domenii conexe, activităţi de cercetare şi evenimente expoziţionale. Din plan nu lipsesc nici amenajările de spaţii verzi.

Una dintre puţinele veşti bune primite de constructori la începutul acestui an este revenirea muncitorilor pe şantierele de centre comerciale din Bucureşti, unde la jumătatea lunii februarie se lucra la şapte proiecte cu o suprafaţă de vânzare de circa 200.000 de metri pătraţi. Proiectele de infrastructură cu greu mai scot capul din pământ, finanţarea bancară pentru sectorul imobiliar a rămas aproape inexistentă, dar o serie de dezvoltatori imobiliari şi retaileri caută să ocupe ultimele poziţii strategice din Bucureşti, deşi în oraş funcţionează deja 15 centre comerciale de mari dimensiuni şi 25 de hipermarketuri.
Investiţiile realizate în aceste proiecte de NEPI, Sonae Sierra, Immochan şi Kaufland pot fi estimate la aproape jumătate de miliard de euro, o „pâine caldă“ pentru constructori şi furnizori de materiale de construcţii, într-un sector ce oferă deocamdată puţine motive de optimism.

Prima autostada ecologica din Romania va fi construita in vestul tarii, aceasta fiind dotata cu pasaje speciale pentru animale salbatice, dupa ce activistii de mediu s-au opus initial proiectului, deoarece bloca migratia ursilor bruni intre Muntii Banatului si Apuseni.
Este vorba despre al doilea tronson al Autostrazii Lugoj-Deva, care va reprezenta o premiera pentru tara noastra. Prima parte a arterei a fost inaungurata la sfarsitul anului trecut, autoritatile facandu-si planuri mari pentru al doilea tronson.

Ecologistii au protestat fata de continuarea proiectului, in conditiile in care acesta afecta habitatul animalelor din zona, care nu ar mai fi putut trece dintr-o parte in cealalta. Asadar, constructorii au elaborat, alaturi de specialistii de mediu, un proiect inedit care ii va ajuta pe ursi sa traverseze autostrada in siguranta.
Organizatia World Wide Fund for Nature (WWF) Romania a fost principalul sustinator al inovatiei, argumentand ca lipsa pasajelor ar fi putut duce la disparitia populatiilor de urs, caprior, ras sau jder din zona. In urma unei intalniri din Lugoj, autoritatile au fost convinse, pe baza mai multor studii, ca biodiversitatea zonei trebuie protejata si ca, odata cu al doilea tronson al autostrazii, trebuie sa fie amenajate si cai de trecere pentru animalele salbatice.

Ziare.com a vrut sa afle ce inseamna, mai exact, acest proiect si cum vor sti animalele sa foloseasca pasajele, asa ca a stat de vorba cu Cristian Remus Papp, coordonator al departamentului Arii Protejate al WWF-Romania.
Ecologistul a explicat ca pasajele reprezinta, de fapt, un complex de stucturi, format din tuneluri conectate de un viaduct, dar si din “poduri verzi”. El a lamurit cum vor fi atrase animalele sa foloseasca pasajele si de ce nu exista riscul sa ajunga pe autostrada

Piata de constructii da usoare semne de revenire, cred reprezentantii VEKA, unul dintre cei mai mari furnizori de tamplarie PVC din Romania, insa acest lucru nu va reusi daca industria isi va pune cele mai mari sperante tot in infrastructura.
„Exista premisele revenirii pe un trend pozitiv, daca, bineinteles, politicile macro-economice vor sustine investitiile. Doar cu proiecte in infrastructura, insa, nu poti sustine o crestere a constructiilor. Statul trebuie sa incurajeze cetateanul sa investeasca, iar pe actorii economici sa isi dezvolte cifrele de afaceri. La randul sau, sectorul constructiilor poate redeveni un motor al economiei romanesti, daca, bineinteles, este sustinut sa se dezvolte”, crede Alexandru Oancea, director de marketing in cadrul VEKA Romania.
Din punctul sau de vedere Romania este inca o piata tanara, cu mult potential de crestere, mai ales daca este luat in considerare programul de reabilitare termica inceput si Initiativa Europeana 20/20/20, care ar trebui dusa la bun sfarsit. „Cresterea pe piata constructiilor este puternic legata de cresterea investitiilor, dar si de reducerea fiscalitatii si de absorbtia de fonduri europene. Este esential ca increderea consumatorului in economia de stat sa fie consolidata, pentru ca acesta sa reinceapa investitiile. Mai mult, statul trebuie sa fie un bun manager si sa reinceapa investitiile multi-anuale de eficientizare termica a cladirilor vechi”, a completat Oancea.
Alexandru Oancea a mai subliniat ca este inca timpuriu pentru a face prognoze pentru anul 2014. „Nu ne asteptam la schimbari foarte mari fata de anul 2013, desi speram ca piata sa intre pe o panta ascendenta. Probabil ca cele mai mari schimbari se vor resimti la nivelul comportamentului consumatorului, care a devenit reticent si retinut in a face investitii importante in 2013, pe fondul tuturor schimbarilor economice si politice din Romania. Reprezentantul filialei locale VEKA apreciaza de asemenea ca pana in prezent mediul de business nu a fost deloc incurajat sau stimulat prin masuri de reducere a taxelor, ci a fost influentat doar prin marirea lor.
„Daca ne referim la foarte posibila crestere a salariului minim pe economie, cel putin in cadrul constructiilor este foarte posibil sa asistam la o crestere a angajarilor la negru, mai ales in cadrul firmelor mici care, pentru a fi competitive, vor alege sacrificiul pentru a supravietui in lipsa de comenzi constante.

In primavara anului 2013, Macromex a demarat la Campia Turzii constructia unuia dintre cele mai complexe proiecte logistice din Romania.
Centrul de distributie, denumit Edenia Distribution Center, dupa cel mai important brand de produse congelate detinut de Macromex, urmeaza sa intre in functiune in luna aprilie a acestui an, dupa finalizarea perioadei de probe.
Exista doua elemente principale care fac ca acest centru de distributie sa fie un proiect unic in Romania: designul inovativ, prin constructia complexului, care include cel mai inalt depozit de frig de tipul High-Bay din Europa, si eficienta ridicata, datorata tehnologiilor ultra-moderne din interior.

Locatia centrului de distributie este una strategic aleasa: Campia Turzii, un nod important cu conexiuni directe atat catre zona de nord-vest a Romaniei, cat si catre marile orase din nord-vestul Europei. Aceasta pozitionare permite livrarea produselor in cele mai importante piete din Europa in aproximativ 24 de ore.
Intreaga constructie ocupa o suprafata de 6.900 mp, are o capacitate de stocare de 17.000 paleti si este formata din mai multe zone cheie: depozitul High-Bay, zona de depozitare pentru paleti, zona de picking, zona de triere si expeditie paleti. In toate aceste spatii se opereaza la o temperatura constanta de -25 OC, asigurandu-se astfel pastrarea lantului de frig pe intreg fluxul operational.

Depozitul High-Bay, una dintre cele mai importante zone ale complexului logistic, are o inaltime de 42 m si 16 nivele de depozitare, cu o capacitate de stocare de 15.600 de paleti. Este unicul depozit High-Bay cu temperatura controlata din Romania si este complet automatizat. Trei macarale automate, speciale, adaptate la conditiile de temperatura, echipate cu camere cu vedere de noapte, deservesc non-stop locatiile depozitului. Ele sunt de 5 ori mai eficiente decat stivuitoarele clasice.
In proiectarea acestei constructii s-a avut in vedere, pe langa eficientizarea proceselor logistice, si reducerea consumului si minimizarea impactului asupra mediului. Astfel, o parte din energia necesara operarii intregului depozit provine de la panourile solare aflate in imediata vecinatate a complexului. De asemenea, avand in vedere importanta pastrarii temperaturii scazute din interior, s-au folosit solutii de izolare de inalta calitate.

Proiectul a avut la baza conceptul unui expert logistic international, iar partenerul principal pe partea de constructie a fost ACI Cluj. Complexul are o structura modulara, special conceputa pentru a acomoda extinderi ulterioare.
Investitia totala, care s-a ridicat la suma de 17 milioane de euro, a fost sustinuta din resurse proprii insotite de o finantare acordata de catre BCR. Este o investitie binevenita atat pe plan economic, cat si pe plan social, Campia Turzii fiind o regiune cu un potential extrem de mare in ceea ce priveste forta de munca calificata. Peste 500 de oameni au fost implicati in procesul de constructie al complexului logistic din Campia Turzii si au fost create mai mult de 100 de locuri de munca directe si indirecte.
Edenia Distribution Center are ca scop principal stocarea si distribuirea in zona de nord-vest a produselor din portofoliul Macromex, inclusiv cele produse la fabrica de paine congelata La Lorraine, aflata in acelasi parc industrial.

Românii din Spania formează una dintre cele mai numeroase comunităţi de imigranţi din Spania şi constituie o forţă de muncă din agricultură şi construcţii. În Italia, unul din cinci imigranţi este român, iar aceştia compun o comunitate de un milion de persoane care ajută, în special în gospodării, o societate în general îmbătrânită. Aceste caracterizări succinte ale celor mai extinse comunităţi româneşti din străinătate apar duminică în mai multe materiale publicate de cotidianul El Pais.
Cotidianul spaniol observă că, potrivit Institutului spaniol de statistică (INE), românii din Spania sunt în număr de 868.635. În anul 2000, aici nu trăiau mai mult de 6.410 de români, potrivit aceleiaşi instituţii. Ei au venit în număr tot mai mare, atraşi fiind de nevoia de mână de lucru în construcţii şi agricultură. În 2001, în Spania locuiau 31.641 de români, iar de atunci numărul lor s-a dublat practic în fiecare an. În 2004, românii din Spania erau 207.960, şi mulţi au venit chemaţi fiind de rudele şi prietenii care au ajuns aici mai întâi. De la aderarea României la UE, unii au mai revenit în ţară, alţii s-au întors în Spania.
În Catalonia locuiesc, potrivit datelor oficiale, 103.703 de români, iar în Comunitatea Valenciană – 143.106. Cei mai mulţi se află în Madrid – 216.495. ‘Există grupări organizate din Europa de est, care contribuie la formarea unei imagini proaste, însă majoritatea românilor care locuiesc în Madrid se bucură de un nivel foarte bun de integrare”, explică directorul general al departamentului regional pentru imigraţie, Pablo Gómez-Tavira.
Integrarea, măsurată cu factori precum învăţarea limbii, accesul pe piaţa forţei de muncă sau numărul familiilor mixte este în general ridicată, în toată Spania. Românii nu formează ghettouri, nici nu sunt deosebit de întreprinzători, cu foarte multe afaceri proprii, precum chinezii, indienii sau pakistanezii, însă s-au integrat imediat ce au acoperit necesităţile de pe piaţa forţei de muncă, în construcţii, agricultură sau ajutoare în case, pentru curăţenie sau îngrijirea copiilor şi bătrânilor. Românii din Spania nu sunt percepuţi pozitiv, în ansamblul colectivului, însă individual sunt recunoscuţi drept foarte muncitori şi responsabili, arată El Pais.
Din cei 5 milioane de străini care locuiesc în Italia, un milion sunt români. “Dincolo de cifrele oficiale, suntem cel puţin 1,8 milioane. Nu toţi sunt înregistraţi sau au un loc de muncă stabil”, explică Silvia Dumitrache, preşedintele asociaţiei de femei românce din Italia – ADRI. “Marea majoritate, de fapt aproape 70%, suntem femei, angajate în case, ca să avem grijă de copii şi bătrâni”, mai spune ea.“Imigraţia românească a ajuns la vârsta maturităţii şi s-a consolidat de-a lungul anilor”, spune şi Pietro Cingolani, autor al studiului Romeni d’Italia/Românii din Italia şi cercetător în cadrul unui Forum italian şi european cu privire la imigraţie, din Torino. De altfel, capitala Piemontului este cunoscută drept Bucureştiul Italiei, pentru că aici se află cei mai mulţi români, din punctul de vedere al densităţii relative: din 900.000 de locuitori, 60.000 sunt români.
Căsătoriile mixte, asociaţiile formate pentru a sărbători ca acasă, cu tradiţiile şi obiceiurile din România, dar şi de grupuri cu interese apropiate, precum românii cu studii superioare sunt şi aici semne ale integrării.
“Nu mă simt discriminată”, susţine Silvia Dumitrache. ‘Cred că respingerea este mai degrabă declarată decât reală, şi derivă mai mult din propaganda politică şi din superficialitatea presei, decât din sentimentele italienilor. Mulţumită nouă, care stăm acasă cu copiii şi bătrânii, italienele pot merge la muncă. Şi aşa ajungi să faci parte din familie, te simţi integrată”, explică ea.
Totul se petrece într-una din societăţile cu una din structurile demografice cele mai îmbătrânite din lume, şi acest lucru ajută la integrare, consideră şi Pietro Cingolani. “Cine şi-ar lăsa copilul pe mâna unui străin? Sau părintele, pe mâna unui om în care nu ai încredere?” se întreabă el retoric. În acelaşi timp, această integrare are şi o parte amară: ca să aibă grijă de familiile italiene, româncele trebuie să renunţe la ale lor.
“Se observă o creştere importantă a depresiei în rândul acestor imigrante”, mai spune Cingolani. În plus, din 2009 s-a observat că mulţi bărbaţi au plecat din Italia în Germania sau ţările nordice, după care au revenit direct acasă. Deşi e greu de cuantificat acest fenomen, expertul arată că a fost surprins când a văzut “sate din România aproape lipsite de populaţie, care acum sunt din nou locuite şi cu activitate”

Companiile coreene sunt interesate de accesul pe pieţele din Sud-Estul Europei şi din Balcani, care au un mare potenţial de creştere, România fiind ”un partener important prin poziţia sa geostrategică şi apartenenţa la Uniunea Europeană”, reiese în urma dicuțiilor dintre oficialii români și cei coreeni în cadrul Forumului de Afaceri România – Coreea, încheiat recent.
În acest sens, vice-ministrul pentru Industrie şi Tehnologie, Kim Jae-hong a recomandat oficialilor români să se axeze pe atragerea companiilor coreene în proiecte de infrastructură, de dezvoltare a unor produse inovative, bazate pe cercetare, tehnologia informaţiilor şi comunicaţii şi pe energii regenerabile.
Comerţul bilateral a crescut de peste șase ori în intervalul 2000-2013, de la 188 milioane dolari la 1,18 miliarde dolari, dar investiţiile coreene din România nu reflectă potenţialul cooperării dintre cele două state, Coreea ocupând locul 26 în topul investitorilor străini.
„România a făcut progrese importante atât din punct de vedere politic, cât şi economic şi se îndreaptă într-o direcţie bună”, a punctat Ambasadorul R. Coreea la Bucureşti, Han Taek Im.Potrivit datelor Camerei de Comerţ şi Industrie a României, acesta a încurajat companiile coreene să valorifice oportunităţile de business cu parteneri români

Fondul de investiţii Globalworth Real Estate Investments, controlat omul de afaceri Ioannis Papalekas, a anunţat vineri că a desemnat compania BOG’ART contractor general pentru construcţia turnului de birouri Bucharest One.
BOG’ART este una dintre cele mai mari companii de construcţii din România, responsabilă, între altele, de construcţia Tower Center International, Charles de Gaulle Plaza şi City Gate.Globalworth a finalizat achiziţia Bucharest One în decembrie 2013 şi anticipează că proiectul va fi finalizat în trimestrul al treilea al anului 2015.
Globalworth Real Estate Investments este un fond de investiţii fondat de investitorul şi dezvoltatorul Ioannis Papalekas, pentru a valorifica oportunităţile din România şi alte ţări din sudul, estul şi centrul Europei. Fondul deţine şapte proiecte imobiliare din Bucureşti, fiind listat pe piaţa secundară de la Londra, de unde a reuşit să atragă 53 de milioane de euro. Proiectele includ două clădiri de birouri, turnul Tower Center din Piaţa Victoriei din Capitală şi City Offices (fostul City Mall), două blocuri de câte 300 de locuinţe – complexul UpGround, un proiect logistic în Timişoara şi trei terenuri în nordul Bucureştiului unde se vor ridica clădiri de birouri. Valoarea tuturor activelor deţinute de fondul de investiţii este de circa jumătate de miliard de euro. Globalworth Real Estate Investments are ca ţintă proiecte existente sau care urmează să fie dezvoltate, dar şi proiecte neperformante sau subevaluate, care pot fi transformate în active performante şi vandabil.