Joi, 26 iulie 2012, reprezentantii Primariei Municipiului Bucuresti, Ministerului Mediului si Padurilor si Administratiei Nationale “Apele Romane” au semnat un protocol tripartit, ce va fi transmis spre aprobare oficialilor Comisiei Europene, in vederea efectuarii unei investitii de 353 milioane de euro in Capitala. Proiectul presupune executia unor lucrari de consolidare a casetei raului Dambovita si reabilitarea retelei de canalizare, respectiv a principalelor canale colectoare. “Prin acest protocol de colaborare urmarim asigurarea finantarii, din fonduri europene – si anume cu ajutorul Programului Operational Sectorial pentru Mediu (axa a cincea), a lucrarilor de imbunatatire a retelei de canalizare si a celor de reabilitare a principalelor canale colectoare ale raului Dambovita, cu implicatii directe si pentru statia de epurare de la Glina”, sustin edilii locali. Potrivit acestora, suma necesara va fi accesata in doua etape, prima dintre transe fiind de 258 milioane de euro, iar cea de-a doua in valoare de 95 milioane de euro. Prezenta la semnarea documentatiei, Rovana Plumb, ministrul Mediului si Padurilor, a explicat ca, pana la sfarsitul lunii septembrie a.c., va fi trimisa la Bruxelles cererea de finantare pentru prima transa, pana atunci fiind necesare o serie de operatiuni juridice normale pentru un asemenea proiect. “Lucrarile constau in consolidarea casetei raului Dambovita, in zona Lacul Morii-Tanganu, fiind vizate si reabilitarea principalelor sisteme colectoare de canalizare si a canalului colector de apa uzata Dambovita, inclusiv prin finalizarea lucrarilor la statia de epurare a apelor Glina. Practic, raul Dambovita arata exact ca un canal deschis in care nu mai are loc drenajul natural. Prin aceste lucrari hidrotehnice se rezolva drenajul aluviunilor prezente in acest rau. PMB, Administratia Nationala Apele Romane si Ministerul Mediului si Padurilor lucreaza in asa fel incat sa respecte calendarul pe care l-am convenit cu Comisia Europeana, care analizeaza acest proiect. Semnalele pentru acest proiect sunt pozitive, in asa fel incat inclusiv etapa a doua sa o putem finaliza in anul 2016”, a subliniat ministrul Mediului si Padurilor. Acest protocol va avea ca efect o imbunatatire a retelei de canalizare a municipiului Bucuresti, iar cele doua etape ale lucrarilor sunt incadrate in programul financiar 2007-2013 (prima faza), respectiv in cel aferent perioadei 2014-2020. Informatii suplimentare, la www.pmb.ro

Centrala Rovinari

Lucrarile de constructie a centralei de la Rovinari, investitie in valoare de peste un miliard de euro, vor fi executate de compania China Huadian Engineering, aceasta castigand licitatia pentru realizarea noului grup energetic cu o capacitate de 500 MW, potrivit oficialilor Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri (MECMA). Aceasta reprezinta prima investitie noua intr-o termocentrala pe baza de carbuni realizata in Romania in ultimii 20 de ani. “Proiectul va contribui in mod direct la crearea a peste 500 de locuri de munca intr-una dintre zonele defavorizate. La acestea se adauga alte multe posturi disponibile rezultate din dezvoltarea activitatilor economice adiacente, conexe si din industria pe orizontala”, au precizat oficialii MECMA. In perioada urmatoare se va intocmi noul studiu de fezabilitate, termenul de finalizare a acestuia fiind stabilit pentru perioada septembrie-octombrie 2012, urmand ca in etapele viitoare sa fie obtinute toate avizele si autorizatiile necesare demararii lucrarilor propriu-zise, estimate pentru luna martie 2013. Potrivit proiectului initial, centrala ar urma sa fie pusa in functiune in anul 2015. Complexul Energetic Rovinari va construi, astfel, un grup energetic ce va functiona pe baza unui cazan de ardere pulverizata cu parametri supracritici, utilizand drept combustibil principal lignitul. Centrala va fi amplasata pe locul a doua grupuri de cate 200 MW existente la Termocentrala Rovinari, realizate in perioada 1972-1973 si care sunt, in prezent, dezafectate. Informatii suplimentare, la www.minind.ro

In cadrul celui mai recent summit al Consilului Europei, ce a avut loc la sfarsitul lunii iunie 2012, liderii UE, reuniti la Bruxelles, au stabilit noile conditii in care Spania isi va plati datoriile si, in acelasi timp, au convenit sa relaxeze criteriile ce se vor afla la baza unui eventual acord pentru Italia. Astfel, cele doua state aflate in dificultate se vor putea incadra in masuri de capitalizare de tip bail-out fara a-si pierde suveranitatea economica, plan ce ar trebui sa diminueze costurile de finantare a celor doua state. De asemenea, s-a stabilit implementarea unui plan de stimulare a economiei europene in valoare de 120 miliarde euro, care ar reprezenta circa 1% din venitul national brut – VNB (Gross National Income – GNI). O parte a acestor fonduri va fi alocata pentru consolidarea capitalului Bancii Europene de Investitii (BEI), care ar determina cresterea capacitatii de creditare cu 60 miliarde euro si ar debloca investitii de peste 180 miliarde euro de care ar beneficia toate statele Uniunii Europene, inclusiv cele mai vulnerabile. Acest punct al planului trebuie sa intre in vigoare pana la 31 decembrie 2012. Fonduri importante din planul stabilit vor fi alocate si pentru demararea unei faze-pilot ce prevede emiterea unor obligatiuni, ce ar genera investitii aditionale de 4,5 miliarde euro pentru realizarea de proiecte-pilot in domenii-cheie ale economiei, precum infrastructura de transport, energetica si de comunicatii. Etapa respectiva trebuie initiata imediat si, in cazul in care se dovedeste ca poate avea rezultatele scontate, dupa efectuarea unei misiuni de audit si evaluare a rezultatelor initiale, programul va fi implementat la nivelul tuturor statelor comunitare. Cea de-a treia directie a planului presupune alocarea a 55 miliarde euro pentru sustinerea activitatii intreprinderilor mici si mijlocii (IMM), prin care sa se incurajeze angajarea de personal. Planul Consiliului Europei este foarte ambitios, avand in vedere toate aceste masuri de redresare economica si, daca vor fi implementate, ar putea contribui la salvarea industriei europene si revenirea pe un trend ascendent a sectorului de constructii. Pentru companiile din acest domeniu, aflate, actualmente in imposibilitate de a mai lua masuri suplimentare de restructurare si eficentizare a activitatii (pe baza carora si-au desfasurat activitatea in ultimii doi ani si jumatate), utilizarea fondurilor de 120 miliarde euro in scopul si la timpul prestabilit ar reprezenta, practic, iesirea din recesiune. Totusi, imprevizibilitatea economiei, a deciziilor guvernelor statelor membre si politicilor nationale, precum si multi alti factori care tin de hazard, fac practic imposibila rezolvarea pe cai aparent atat de facile a problemelor complexe ale Europei.