Judetul Maramures reprezinta o bogatie culturala, arhitecturala si religioasa nepretuita a Romaniei. Regiunea este cunoscuta pentru cele mai impunatoare si mai semnificative biserici din lemn din tara, dar si pentru cultura traditional maramureseana, dominata de arta prelucrarii lemnului, de cea coregrafica si interpretativa, de cea vestimentara, culinara si de arta ceramicii.

Manastirea Barsana

Manastirea Barsana a fost construita in comuna cu acelasi nume din judetul Maramures. Conform primelor atestari documentare, lacasul de cult exista inca din secolul al XVI-lea si ar fi fost ridicata de catre familia voievodului Dragos pe una dintre proprietatile sale. Biserica initiala avea hramul Sfantului Nicolae si a ramas ortodoxa pana in 1791, cand patrimoniul manastirii a fost confiscat de catre Imperiul Habsburgic.

Manastirea Barsana era, la acea vreme, cel mai important lacas de cult din zona si avea cea mai buna scoala de preoti din regiune. Biserica avea carti de cult in limba romana, precum si un atelier propriu unde se pictau icoanele.

Manastirea a fost construita in intregime din lemn, la indicatiile arhitectului Cordos Dorel si are un turn cu clopotnita inalt de 57 de metri, un altar de vara si o poarta specific maramureseana. In prezent, turistii pot vizita si muzeul amenajat in incinta manastirii.

Bisericile din lemn din Maramures

Bisericile de lemn aflate in vechiul Maramures (o parte dintre ele fiind amplasate dincolo de Tisa, in prezent in Ucraina) se disting de celelalte biserici din lemn din sud-vestul Maramuresului sau de cele din restul Transilvaniei. Se remarca prin tehnica de imbinare a lemnului, prin motivele ornamentale existente pe portaluri si ancadramente si reprezinta o trasatura distincta a mediului cultural din zona Maramuresului. Constructorii au imbinat diverse stiluri arhitecturale caracteristice diferitelor zone si perioade si se disting prin forma zvelta, ingusta si, in acelasi timp, inalta, alungita spre partea de vest, cu turle subtiri si elemente decorative vegetale, geometrice si animale.

In 1999, opt biserici de lemn din Maramures au fost introduse pe lista patrimoniului mondial UNESCO:

• Biserica de lemn din Budesti Josani,
• Biserica de lemn din Desesti,
• Biserica de lemn din Barsana,
• Biserica de lemn din Poienile Izei,
• Biserica de lemn dinIeud Deal,
• Biserica de lemn din Surdesti,
• Biserica de lemn din Plopis,
• Biserica de lemn din Rogoz.

Turnul Stefan din Baia Mare

Turnul Stefan a fost construit in secolul al XV-lea, l ainitiativa principelui Ioan de Hunedoara, in urma victoriei de la Ialomita impotriva Imperiului Otoman. Lucrarile incep in jurul anului 1446 si se finalizeaza in 1468, cand se afla la conducere Matei Corvin.

Turnul, construit din piatra masiva, a suferit modificari de-a lungul timpului. I se adauga un ceas in 1628, un pridvor in partea superioara iar vechiul mecanism al ceasului este inlocuit cu unul electronic. In paralel cu insemnatatea arhitecturala si istorica deosebita a sa, turnul a devenit la sfarsitul anilor ’90 si un important edificiu cultural. In incinta sa s-au desfasurat evenimente culturale precum Poezia din Turn, iar diversi artisti plastici l-au imortalizat in lucrarile lor, impresionati de arhitectura sa.

Casa Iancu de Hunedoara din Baia Mare

Constructia Casei Iancu de Hunedoara a fost initiata de catre Iancu de Hunedoara si a fost finalizata in secolul al XIV-lea sub domnia lui Matei Corvin. Cladirea realizata in stil medieval are in spate un bogat trecut istoric si cultural si face parte din patrimoniul cultural national.

Desi in prezent este in paragina din pricina neintelegerilor proprietarilor si a dificultatii accesarii banilor necesari reabilitarii, este pacat sa treaca neobservata de turistii care vin in centrul vechi al orasului Baia Mare.

Mai este cunoscuta si sub numele de Casa Elisabeta, intrucat Iancu de Hunedoara a construit edificiul pentru sotia sa, Elisabeta.

Vechiul han Vulturul Negru din Baia Mare

Hanul Vulturul Negru se afla in centrul orasului Baia Mare, astfl ca turistii nu pot trece pe langa el fara sa-l remarce. Monumentul de importanta istorica si arhitecturala deosebita a fost construit inainte de anul 1780. A servit ca sediu al primariei orasului la sfarsitul secolului al XIX-lea, apoi s-a transformat in sediu al judecatoriei si, ulterior, in Oficiul pentru Cadastru.

Intre 2003 si 2004, edificiul a fost supus unor renovari mai ample, in cadrul programului Millennium III pentru revitalizarea centrului istoric al orasului Baia Mare si, in prezent, adaposteste un centru de afaceri.

Manastirea Botiza

Manastirea Botiza a fost construita in 1796 pe Valea Botizei, afluent al raului Iza. A suferit modificari in timp, atat de ordin arhitectural, cat si decorativ. Intre anii 1982-1987, interiorul a fost pictat de Andrei Raileanu, iar turnul a fost inaltat. In prezent, manastirea este gospodarita de maici, iar hramul bisericii este Schimbarea la Fata.

Gradinile Botanice sunt o oaza de liniste, relaxare si culoare in orasele dominate de zgomot, poluare si asfalt. In Romania, exista cateva Gradini Botanice amenajate si intretinute in marile orase, infrumusetate cu specii deosebite de plante, arbori spectaculosi, alei si poteci salbatice si iazuri.

Gradina Botanica din Bucuresti

Gradina Botanica “Dimitrie Brandza” a Universitatii din Bucuresti poarta numele botanistului roman care a contribuit la mutarea ei in spatiul actual de pe Soseaua Cotroceni si, ulterior, la dezvoltarea ei. In 1891, Gradina Botanica a fost inaugurata insa, din pacate, dupa numai un an, o inundatie a afectat grav plantele si serele. In timpul Primului si celui de-al Doilea Razboi Mondial, gradina a suferit avarii grave din cauza bombardamentelor si a trupelor care au invadat orasul.

Gradina Botanica din Iasi

Grading Botanica “Anastasie Fatu” din Iasi a fost infiintata in anul 1856 de catre medicul Anastasie Fatu. Este cea mai veche gradina botanica din Romania, amenajata pe proprietatea privata a medicului. Dupa moartea acestuia, se infiinteaza o a doua gradina in apropierea primei, sub stricta supraveghere a lui Dimitrie Brandza. De atunci, au mai fost amenajate inca trei astfel de gradini, ultima dintre ele, datand din 1921, fiind si cea care exista astazi in Dealul Copoului din Iasi.

In prezent, Gradina Botanica din Iasi se intinde pe o suprafata de 100 de hectare. Este organizata pe 12 sectoare ce cuprind specii spectaculoase de arbori, plante exotice, mediteraneene si trandafiri. In sectorul sistematic se cultiva circa 2000 de specii de plante destinate studiului elevilor si studentilor. Sectorul flora si vegetatia Romaniei are o suprafata de 25 de hectare si reda vegetatia Romaniei impartita pe etaje. Urmeaza sectorul ornamental, dendrologic, flora globului, plante utilitare, sectorul serelor, rozariul, plante memoriale, sectorul recreativ si cel didactic-experimental.

Gradina Botanica din Cluj-Napoca

Gradina Botanica “Alexandru Borza” a Universitatii Babes-Bolyai din Cluj, infiintata in 1920, cuprinde peste 10 000 de plante impartite in cinci sectoare distincte. Se intinde pe aproape 14 hectare si este vizitata atat de cetatenii municipiului Cluj-Napoca, cat si de turisti. Atractiile principale ale Gradinii Botanice sunt Gradina japoneza, amenajata in stil japonez, si Gradina romana, dominata de plantele specifice agriculturii romanesti in care sunt asezate vestigii romane din colonia romana antica Napoca.

Flora si vegetatia Gradinii Botanice cuprinde specii din regiunile Romaniei (Moldova, Oltenia, Banat, Transilvania, litoralul romanesc, Muntii Carpati), dar si varietati aduse din Caucaz, Balcani, Himalaya si Marea Mediterana.

In sere sunt cultivate plante ecuatoriale si tropicale precum lotusul amazonian, cocotieri, palmieri, ficusi, ferigi, orhidee, bromelii si plante suculente. Gradina japoneza a fost decorata cu o casuta in stil japonez asezata langa un lac artificial. In mijlocul acestuia a fost amenajata o mica insula de pe malul careia porneste un pod pana pe uscat, la piciorul caruia se afla o poarta sacra japoneza. Gradina a adunat de-a lungul timpului specii de plante originare din Orientul Indepartat.

Gradina Botanica din Jibou

Gradina Botanica a Institutului de Cercetari Biologice din Jibou, judetul Salaj, se intinde pe o suprafata de 24 de hectare. Profesorul Vasile Fati a pus bazele infiintarii gradinii, care a avut si functia de director al gradinii.