Author Archives: admin

BNR: Revigorare a activitatii pe piata de constructii

1 Reply

  Cea mai recenta editie a studiului de conjunctura elaborat de specialistii Bancii Nationale a Romaniei (BNR) arata faptul ca in luna martie 2012 asteptarile operatorilor din industrie si constructii se imbunatatesc, iar in ceea ce priveste productia, se estimeaza o revigorare a activitatii pe piata de constructii si o stagnare in domeniul industrial. Cu toate ca opiniile formulate de participantii la sondajul de conjunctura realizat de BNR nu indica o redresare a principalilor indicatori la nivelul sectorului industrial in luna martie, asteptarile (moderat) optimiste in ceea ce priveste portofoliul comenzilor si volumul investitiilor releva posibilitatea unei redresari pe un orizont mai indelungat. „Traiectoria descrescatoare aferenta activitatii din constructii se va intrerupe, o contributie revenind, in acest sens, imbunatatirii conditiilor climaterice. Productia industriala va marca o noua atenuare a ritmului de crestere, astfel incat variatia fata de intervalul anterior va fi probabil nesemnificativa. Mai mult, evolutia respectiva este sugerata de reducerea soldului conjunctural pana la un nivel apropiat de zero atat in cazul seriei brute, cat si in cel al seriei ajustate (in functie de factorul sezonier si de numarul de zile lucratoare). In schimb, portofoliul total al comenzilor isi va mentine traiectoria moderat-ascendenta, o contributie revenind cererii externe. Pentru constructii se contureaza o perspectiva favorabila atat in privinta productiei (sold conjunctural +33% ca serie bruta si +22% pentru cea ajustata), cat si in cea a volumului comenzilor (+22%). Pentru luna martie, estimarile participantilor la sondaj indica mentinerea trendului descendent al stocului de produse finite in industrie si constructii (solduri conjuncturale: -24%, respectiv -14%)”, se precizeaza in noua versiune a studiului BNR.

Redresare usoara a performantei economice pentru firmele din bransa
Potrivit specialistilor Bancii Centrale, indicatorul disponibilitatii materiilor prime se va situa la un nivel normal in constructii, in timp ce in industrie nu este exclusa inregistrarea unor cote usor deficitare (sold conjunctural: -8%). „Cererea insuficienta continua sa exercite un efect nefavorabil asupra activitatii celor doua sectoare economice, acest factor fiind invocat de circa 49% din totalul managerilor din industrie si respectiv de 53% din numarul operatorilor din ramura de constructii. Blocajul financiar afecteaza in continuare activitatea companiilor din constructii (in proportie de 31%) si, in masura mai mica, din industrie (12%). Influente negative de amplitudine relativ scazuta vor fi exercitate si in continuare de ratele inalte ale dobanzilor bancare si de fluctuatia cursului de schimb al monedei nationale. Companiile din industrie vor proceda la noi reduceri de personal, tendinta sugerata de mentinerea soldului conjunctural la un nivel negativ pentru ambele serii (-24%, respectiv -22%). In ramura de constructii, traiectoria descrescatoare a numarului de salariati se va inversa (+22% ca serie bruta, respectiv +6% pentru cea ajustata). Preturile productiei industriale se vor plasa la un nivel similar celui din intervalul anterior, dupa cum releva opinia majoritatii respondentilor (sold conjunctural: +1%), in timp ce pentru sectorul de constructii se intrevad majorari de amplitudine moderata (+8%). Luna martie va consemna o posibila dinamizare a investitiilor in industrie, avand in vedere cresterea de peste trei ori a soldului pozitiv al opiniilor la seria bruta (pana la 25%). Tendinta are si o componenta structurala, relevata de o noua imbunatatire a soldului conjunctural aferent seriei ajustate (pana la +11%). Investitiile in constructii se vor mentine insa pe un trend descrescator (-20%, respectiv -7%). Companiile industriale preconizeaza si pentru luna martie o scadere moderata a ratei profitabilitatii (sold conjunctural: -13% pe serie bruta, respectiv -12% pe serie ajustata). In schimb, reluarea activitatii in constructii va antrena o redresare usoara a performantei economice (+12%)”, sustin specialistii BNR in cadrul analizei generale a celor doua domenii. Informatii suplimentare, la www.bnr.ro

GUVERN: Restructurare a Inspectoratului de Stat in Constructii

Leave a reply

Prin intermediul unui comunicat, dat publicitatii dupa finalizarea sedintei de guvern din 10 aprilie 2013, reprezentantii Executivului informeaza ca, in urma modificarii si completarii Ordonantei Guvernului nr. 63/2001 privind infiintarea Inspectoratului de Stat in Constructii – ISC, la nivelul acestei institutii va avea loc un proces de restructurare. „In cadrul ISC vor exista mai multe categorii de angajati, constituind atat personal angajat cu contract individual de munca, salarizat in conformitate cu prevederile legale in vigoare, cat si o serie de functionari publici, prin transformarea posturilor contractuale in functii publice specifice in cazurile in care activitatile desfasurate implica exercitarea prerogativelor de putere publica. Din numarul total de posturi aprobat au fost identificate spre a fi transformate din personal contractual in functii publice specifice de executie un numar total de 702 functii publice. Se are in vedere schimbarea denumirii directiilor regionale in constructii in inspectorate regionale in constructii si a compartimentelor de control si inspectie pentru calitatea lucrarilor in constructii existente la nivelul judetelor in inspectorate judetene in constructii. Totodata, prin noua ordonanta, se stabilesc actele normative subsecvente prin care se vor aproba atributiile generale si specifice, structura organizatorica, numarul maxim de posturi, normarea parcului auto si a consumului de carburanti, precum si statul de functii. Nu in ultimul rand, s-a luat decizia ca ISC sa treaca in subordinea MDRAP”, au precizat oficialii guvernamentali. Informatii suplimentare, la www.gov.ro

PMB: Sunt vizate investitii de peste 13 miliarde euro, pana in 2016

Leave a reply

Primaria Municipiului Bucuresti (PMB) are un plan de investitii in valoare de aproximativ 13 miliarde euro pe care doreste sa il implementeze pana cel tarziu in anul 2016, in contextul in care bugetul anual al institutiei este de circa 3,75 miliarde lei. Potrivit datelor prezentate cu ocazia lansarii raportului anual de activitate “Starea Bucurestiului”, finantarea proiectelor se va realiza, preponderent, din fonduri europene.

CE vrea sa usureze viata IMM-urilor prin relaxarea celor mai impovaratoare 10 acte legislative ale UE

Leave a reply

CE vrea sa usureze viata IMM-urilor prin relaxarea celor mai impovaratoare 10 acte legislative ale UE  Cele 20,8 milioane de intreprinderi europene mici si mijlocii (IMM-uri) creeaza 85% din toate locurile de munca noi din Europa, angajand 2/3 din forta de munca a UE si contribuind in mod semnificativ la inovare si la cresterea economica. Conform principiului „sa gandesti mai intai la scara mica” si in concordanta cu Small Business Act din 2008, Comisia a pus IMM-urile in centrul agendei sale de reglementare inteligenta pentru sprijinirea cresterii economice si a crearii de locuri de munca in Europa.In urma unei ample consultari lansate de Comisie, in jur de 1 000 de IMM-uri si organizatii cu scop lucrativ au identificat topul 10 al celor mai impovaratoare acte legislative ale UE Scopul acestei consultari ample a fost acela de a determina in ce mod legislatia UE ar putea stingheri crearea de locuri de munca si cresterea economica si de a identifica domeniile sau aspectele care ar putea necesita o examinare mai atenta si actiuni suplimentare. Potrivit rezultatelor publicate astazi, IMM-urile considera ca cele mai mari dificultati si costuri decurg din normele referitoare la legislatia REACH, taxa pe valoarea adaugata, siguranta produselor, recunoasterea calificarilor profesionale, protectia datelor, legislatia in domeniul deseurilor, legislatia in legatura cu piata fortei de munca, aparatura de inregistrare in transportul rutier, achizitiile publice si codul vamal modernizat.

Fara a se indoi de necesitatea generala de a dispune de norme valabile la nivel european in aceste domenii, Comisia va aborda temeinic aceste preocupari prin intermediul noului Program privind adecvarea si calitatea reglementarilor (REFIT1) lansat in decembrie 2012. Prin intermediul acestui program, acquis-ul de reglementare al UE este supus unei verificari pentru a se determina daca acesta contine sarcini grele, diferente si aspecte ineficiente, in vederea evaluarii si, daca este necesar, a revizuirii actelor legislative in cazul carora este nevoie de actiune. Comisia va anunta actiunile ulterioare pana in luna iunie a anului 2013, urmand sa tina seama si de rezultatul proceselor legislative aflate in curs.

Jose Manuel Barroso, presedintele Comisiei Europene, a declarat: „Comisia se asigura ca legislatia UE isi indeplineste scopul si ajuta intreprinderile europene in eforturile lor de crestere economica si de creare a locurilor de munca. Acesta este motivul pentru care elaboram politici care au in centrul lor preocuparea pentru o reglementare inteligenta. Acesta este si motivul pentru care dorim sa facem mai usoara viata intreprinderilor noastre mici si mijlocii, care sunt cele mai importante motoare pentru economia Europei. Vreau sa multumesc tuturor celor care au contribuit la identificarea celor mai impovaratoare acte legislative. Ne vom stradui sa nu va inselam asteptarile.”

Antonio Tajani, vicepresedintele Comisiei Europene si responsabil pentru industrie si antreprenoriat, a adaugat: „IMM-urile creeaza cea mai mare parte din toate locurile de munca noi din Europa, reprezentand astfel solutia-cheie de iesire din aceasta criza. Atunci cand elaboram legislatia, trebuie sa avem in vedere IMM-urile (si, mai ales, noii intreprinzatori): aceasta legislatie trebuie sa fie inteligenta, sa fie simpla si sa fie stabila. Cu cat le ascultam mai bine preocuparile, cu atat IMM-urile ne pot ajuta mai mult sa revenim la crestere economica.”

IMM-urile au identificat un top al celor mai impovaratoare 10 acte legislative ale UE, si anume:

  • REACH (inregistrarea, evaluarea, autorizarea si restrictionarea substantelor chimice)
  • TVA – legislatia in domeniul taxei pe valoarea adaugata
  • Pachetul privind siguranta generala a produselor si supravegherea pietei
  • Recunoasterea calificarilor profesionale
  • Transferurile de deseuri – legislatia-cadru privind deseurile – lista deseurilor si a deseurilor periculoase
  • Legislatia in legatura cu piata fortei de munca
  • Protectia datelor
  • Timpul de lucru
  • Aparatura de inregistrare in transportul rutier (privind timpul de conducere si perioadele de repaus)
  • Procedurile de atribuire a contractelor de achizitii publice (contractele de lucrari publice, de aprovizionare si de servicii)
  • Codul vamal modernizat

In numeroase dintre aceste domenii (de exemplu, calificarile profesionale, protectia datelor, achizitiile publice etc.), Comisia a intreprins deja noi actiuni de imbunatatire si de simplificare a legislatiei UE.

Dupa cum s-a putut observa, de asemenea, in urma consultarii, intreprinderile mici considera ca reducerea termenelor de plata, realizata in temeiul directivei privind platile intarziate care intra in vigoare la 16 martie 2013, constituie una dintre cele mai reusite imbunatatiri de ordin juridic, alaturi de initiativa de a permite IMM-urilor sa beneficieze de regimuri de contabilitate/de audit simplificate.

Context

Rezultatele acestui exercitiu de intocmire a unui top 10 sunt publicate ca parte a aportului Comisiei la Consiliul European de primavara. Exemple de scutiri si de regimuri mai usoare pentru IMM-uri propuse de Comisie si adoptate de legiuitorul UE sunt furnizate, de asemenea, in comunicarea intitulata „Reglementarea inteligenta – raspuns la nevoile IMM-urilor” si in documentul de lucru care o insoteste. De asemenea, este prezentat un nou tablou de bord anual in care sunt consemnate progresele inregistrate in legislatia relevanta pentru IMM-uri si prin care se ilustreaza modul in care propunerile Comisiei de simplificare sau de reducere a sarcinilor apasatoare sunt urmarite de alte institutii si de statele membre. In acest tablou de bord se identifica modul in care diversele strategii de punere in aplicare afecteaza rezultatul global pentru IMM-uri, dat fiind ca peste o treime din sarcina administrativa a IMM-urilor apare in faza de punere in aplicare de catre statele membre. Reteaua reprezentantilor IMM-urilor va urmari in mod activ rezultatele clasamentului de 10 si va face din reducerea sarcinii administrative o prioritate in statele membre.

Costurile pe care o propunere legislativa le-ar presupune pentru IMM-uri sunt evaluate sistematic inainte de adoptarea de catre Comisie a propunerii respective. Ori de cate ori este posibil, microintreprinderile sunt exceptate de la reglementare, iar in legislatie sunt prevazute regimuri simplificate pentru IMM-uri.

In general, Comisia intretine cu actorii implicati, precum intreprinderile, partenerii sociali, organizatiile societatii civile si alte parti interesate, o legatura de consultari si dialog deschis, in scopul de a se asigura ca propunerile sale corespund realitatii de pe teren. Dialogul cu partile interesate se poate desfasura sub diverse forme, iar metodele de consultare si calendarul acestora sunt stabilite in functie de diferitele contexte.

Sursa: Comisia Europeana

Unde s-au construit cele mai multe hale din Romania? TOP 3 ZONE

Leave a reply

In 2012, in sectorul constructiilor Industriale au fost inregistrate peste 2700 de proiecte. Cifra e in crestere fata de 2011 cu 6.3%. Lucrurile devin interesante in clipa in care analizam distributia acestora pe zone. Toate zonele au marcat cresteri, acestea fiind cuprinse intre 2,4% (Sud) si 27,6% (Vest), exceptie facand zona de Nord – Vest, care a punctat o scadere de 17,8%, fapt ce i-a adus si o cadere in clasamentul pe zone fata de anul trecut, cand ocupa prima pozitie dupa numarul de proiecte industriale.
La nivel de 2012, zona care a adunat cele mai multe investitii a fost cea de Sud, urmata de cea de Centru si zona de Nord – Vest. Cele 3 zone impreuna au cumulat aproape jumatate din numarul total de proiecte industriale din 2012. Spre deosebire de anul trecut, in prezent nu mai avem o zona care sa se exprime ca lider detasat. Avem 3 zone cu peste 400 de investitii, 2 dintre ele cu un numar egal de santiere – 420 – zona de Centru si zona de Nord – Vest. La polul opus, zona Bucuresti – Ilfov aduna cele mai putine proiecte industriale, cu un numar aproape de jumatate fata de cel inregistrat de cea mai prolifica zona.

Construiti cu noi casa mult visata
http://www.egpoint.com
http://www.egpoint.ro