Investitii

Riscul unei investiţii presupuse de o dezvoltare imobiliară nouă nu se mai justifică, ceea ce face aproape imposibilă misiunea fondurilor de investiţii care vor să convingă străinii să vină în România. În plus, proiectele imobiliare scoase la vânzare nu sunt adaptate noilor condiţii de piaţă, acestea sunt concluziile la care au ajuns o mare parte dintre jucătorii imobiliari străini ce au participat la seminarul Europaproperty SEE Real Estate Forum.

„Este greu să convingi alţi investitori să vină în România, chiar dacă ai produse de calitate şi chiriaşi buni. Când vorbeşti cu un investitor din New York sau Londra e uşor să le explici de ce e atractivă România, dificultatea este pentru fondurile de investiţii care trebuie să le prezinte produsele puse pe piaţă, care nu sunt adaptate. În ultimii ani, România a ieşit de pe radarul investitorilor. Dezvoltarea nu mai este o oportunitate acum. Riscul unei investiţii în dezvoltări noi nu se justifică încă“, a declarat Babis Pandis, managing partner al fondului de investiţii cu capital cipriot Bluehouse Capital. Ciprioţii au în prtofoliul local o parte din proiectul de birouri City Gate şi din ansamblul rezidenţial Felicity, ambele dezvoltate de GTC România, clădirile de birouri Olympia Tower, Astoria Business Center şi Victoria Center, precum şi spaţiile comerciale Eva de pe Bulevardul Magheru şi spaţiul în care funcţionează Praktieker Craiova.

De aceeaşi părăre este şi unul dintre partenerii ciprioţilor, GTC România, a cărui director executiv, Shimon Galon, spune că „nu există niciun motiv să dezvolţi un proiect acum. Situaţia e mai proastă decât o descrie lumea“.
Un motiv al lipsei de atractivitate a pieţei româneşti vine şi din chiriile nesustenabile pe care le au imobilele de birouri scoase la vânzare.

„Avem proiecte care au fost scoase la vânzare cu chirii nesustenabile. Chiar dacă sunt produse bune, încă mai este mult de lucru la managementul costurilor, pentru a le face mai atractive“, explică Viorel Opait, director of corporate services în cadrul Colliers International

Constructii comerciale, civile, industriale, instalatii, hale in:

Bucuresti, Ilfov, Alba, Harghita, Valcea, Arges, Bihor, Braila, Botosani – baze sportive, imobile de locuinte, imobile administrative, complex de agrement, campus scolar, retea alimentare cu apa, proiect integrat, retele canalizare menajera – se cauta antreprenori
Mai multe detalii in documentul atasat
Descarca document
Google Document

Sectorul constructiilor civile va fi principalul motor de crestere al industriei constructiilor din Romania in urmatorii ani, datorita proiectelor de infrastructura cu finantare europeana, potrivit unui studiu prezentat joi de compania poloneza de cercetare PMR.
Potrivit estimarilor din studiu, cifra de afaceri din sectorul constructiilor civile s-a majorat anul trecut cu 16%, la 35 miliarde lei (8,3 miliarde euro), in special datorita proiectelor de infrastructura rutiera, segment care si-ar putea putea mentine trendul ascendent pana in 2015, scrie Mediafax.
Constructiile rezidentiale si nerezidentiale au inregistrat scaderi anul trecut si raman intr-o situatie dificila.
Sectorul lucrarilor de infrastructura rutiera nu a avut scaderi semnificative in 2009 si 2010, in pofida declinului economic sever remarcat in Romania, si a crescut anul trecut la 18,7 miliarde lei (4,4 miliarde euro), cifra de afaceri de aproape noua ori mai mare fata de nivelul din 2002 si cu peste 20% mai ridicata decat in 2010, potrivit PMR.
Romania are la dispozitie fonduri UE de coeziune de 4,6 miliarde euro in domeniul transporturilor, in perioada 2007-2013. Pana in martie 2012, rata de absorbtie efectiva a fondurilor UE pentru transporturi este de 6%.
PMR aminteste ca Romania nu a finalizat in 2011 constructia niciunei sectiuni de autostrada, insa la sfarsitul anului erau in constructie 434 de kilometri, reprezentand investitii totale de 4,1 miliarde euro. Circa 200 kilometri ar trebui sa fie finalizati in acest an, majoritatea segmente de autostrada unde lucrarile au inceput acum 2-3 ani. Statul ar trebui sa selecteze in acest an contractori pentru alti 111 kilometri de autostrada, pentru care finantarea necesara, de 1,1 miliarde euro, este asigurata.
// <div id=”geoLink” style=”position:absolute;z-index:99;visibility:hidden;”></div>