Seful Ruukki: Statul ne ingroapa in taxe si reduce investitiile

Piata constructiilor se afla intr-un moment in care este greu de previzionat cand isi va reveni, daca anul 2014 poate aduce o crestere sau cum se va prefigura viitorul in industrie apreciaza Marian Pirvu (foto), business manager al grupului finlandez Ruukki pentru Romania, Bulgaria, Serbia, Croatia, Slovenia, Ungaria, Cehia, Ucraina si Slovacia, companie specializata in productia de invelitori metalice.

„Sunt anumite actiuni ale statului care diminueaza vizibilitatea in piata. Este cazul introducerii unor noi taxe din partea Guvernului, majorarea celor mai vechi sau reducerea investitiilor. Domeniul constructiilor este unul dependent de investitii. Credem insa ca societatile private vor reduce investiile astfel incat sa isi aloce resursele financiare necesare pentru plata noilor taxe, iar statul nu va avea capacitatea sa acopere lipsa investitiilor private. Este greu de crezut ca vom asista la o deblocare a investitiilor astfel incat piata sa inregistreze cresteri ale valorilor sau/si volumelor”, a declarat pentru WALL-STREET.RO – Marian Pirvu.

Managerul Ruukki mai spune ca in lipsa unui plan bine pus la punct care sa incurajeze investitiile si investitorii din piata, sansele ca industria constructiilor sa isi revina incepand cu acest an sunt foarte mici.

„La momentul actual, din datele disponibile, nu intrezarim semnale de revenire ale pietei. Insa, mai este timp, avand in vedere ca sezonul constructiilor incepe in lunile martie/aprilie. Revenirea se va produce in momentul in care vor fi incurajate investitiile, iar mediul economic va fi stabil si previzibil. Planurile de afaceri se fac pe termen mediu si lung si au nevoie de predictibilitate. Nimeni nu investeste pentru a pierde bani”, a completat Pirvu.
El apreciaza ca in prezent constructiile sunt dependente de investitii si de puterea de cumparare a populatiei.
„Autoritatile trebuie sa actioneze in aceste directii. Eu cred ca autoritatile stiu foarte bine ce trebuie facut insa nu cred ca au aceste masuri ca prioritati, altfel actionau de mult”, sustine Marian Pirvu.

In privinta business-ului Ruukki la nivel local, reprezentantul companiei sustine ca se asteapta la o evolutie timida in acest an.
„Speram sa inregistram si in continuare crestere , desi este din ce in ce mai greu avand in vedere mediul in care ne desfasuram activitatea. Ca provocari, eu cred ca exista una singura si aceea este lipsa investitiilor la nivelul pe care Romania il merita, avand in vedere amplasamentul, marimea si potentialul real al tarii”, a conchis acesta.

Oficialul companiei nu a precizat la cat s-au cifrat afacerile grupului pe plan local anul trecut, insa in 2012 compania a raportat la Ministerul de Finante venituri de 37 de milioane de euro si pierderi de peste 5 milioane de euro.
Principalii concurenti ai Ruukki pe piata producatorilor de invelitori metalice din Romania sunt suedezii de la Lindab si Bilka Steel, companie detinuta de catre antreprenorul Horatiu Tepes.

Cum se va schimba Bucurestiul in 2014. Ce proiecte vor fi finalizate si ce lucrari incep

Capitala va suferi mai multe schimbări în 2014. Pe lângă lucrările care urmează să fie finalizate anul acesta, alte şantiere vor fi deschise de Municipalitate. Pasajul suprateran Mihai Bravu, reabilitarea şi modernizarea Pasajului Muncii şi finalizarea lucrărilor la parcarea de tip park&ride din Băneasa sunt câteva dintre proiectele ce urmează să prindă viaţă. În plus, lucrările la alte trei pasaje, o autostradă suspendată şi reabilitarea mai multor obiective culturale se află pe lista primarului general Sorin Oprescu.
Lucrările la Pasajul Mihai Bravu – Splaiul Unirii au fost reluate în luna septembrie 2013, după aproape un an de când au fost abandonate, după ce Primăria Generală a reziliat contractul cu firma Romstrade, firmă controlată de omul de afaceri Nelu Iordache, aflat acum în închisoare.În octombrie 2013, Sorin Oprescu declara că speră ca primul pod al pasajului să fie gata în luna martie a anului 2014, urmând să înceapă lucrările și la cel de-al doilea pod.
“Noi sperăm ca primul sens să fie gata în luna martie, începem să lucrăm şi la celălalt pod, paralel cu primul. Dacă timpul ne va permite vom putea să lucrăm şi noaptea şi ziua în aşa fel încât să nu mai supărăm oamenii din zonă”, declara edilul Capitalei la sfârşitul anului trecut. Proiectul presupune realizarea a două poduri supraterane paralele pe direcţia Inelului Principal de Circulaţie (Şoseaua Mihai Bravu, Calea Văcăreşti), a câte două benzi de circulaţie pentru fiecare sens.
Primul pod (Calea Vacaresti-Mihai Bravu) are o lungime de 675,40 m, iar cel de-al doilea pod 687,70 m ( Mihai Bravu-Calea Văcăreşti). Lăţimea celor două poduri este de 7,80 m.Cele două pasaje rutiere vor supratraversa Splaiul Unirii/Râul Dâmboviţa, precum şi intersecţia Prelungirea Şoselei Mihai Bravu cu Calea Văcăreştilor.
Pasajul Mihai Bravu-Splaiul Unirii va rezolva conflictul de circulaţie de la nivelul Splaiului şi al Dâmboviţei, dar şi pe cel de la bulevardul Tineretului cu Calea Văcăreşti şi Mihai Bravu, susţine Oprescu. Lucrările la parcarea de tip park&ride de lângă aeroportul Băneasa vor fi demarate şi finalizate în 2014.
Noua parcare va fi construită pe Bulevardului Aerogării, la capătul liniei tramvaiului 5. Parcarea de tip park&ride va avea cinci nivele. O parte a construcției supraetajate va avea trei nivele, iar o alta două nivele. În total, vor fi disponibile aproximativ 200 de locuri de parcare. Parcarea ingenioasă are rolul de a decongestiona traficul şi de a oferi navetiştilor posibilitatea de a-şi parca maşinile pentru a-şi continua călătoria până la serviciu cu un mijloc de transport în comun. Investiţia necesară construirii parcării este de circa 12 milioane de euro.
Lucrările de consolidare la Pasajul Muncii au fost reluate în septembrie 2013, după ce au fost sistate în anul 2011 şi constau în: consolidarea structurii de rezistenţă a podului, refacerea hidroizolaţiei, lucrări de arhitectură, dar şi modernizarea liniei de tramvai şi a carosabilului de deasupra pasajului, anunţă primăria Capitalei.
Potrivit reprezantanţilor Primăriei Generale, reabilitarea Pasajului Piaţa Muncii va fi gata până la sfârşitul acestui an.
Lucrările de reabilitare a Pasajului Muncii trebuiau finalizate în decembrie 2011 cu un cost de aproximativ 40 de milioane de lei. Cu o lună înainte de termenul stabilit pentru finalizarea lucrărilor, primarul general Sorin Oprescu a suplimentat bugetul acordat Pasajului Muncii cu încă 40 de milioane de lei şi a prelungit totodată şi termenul de finalizare cu încă 12 luni.Aşadar, Pasajul Muncii trebuia să fie gata în decembrie 2012, cu o investiţie de 80 de milioane de lei.

Tot anul acesta vor începe lucrările şi la cel de-al doilea tronson al diametralei Buzeşti – Berzei – Uranus, care va fi cuprins între strada Vasile Pârvan şi Piaţa George Coşbuc şi prevede construirea unui tunel de 800 de metri pe sub Dealul Arsenalului, săpat la o adâncime de 25 de metri.
Tunelul va intra în subteran de pe strada B.P. Hasdeu, din dreptul Institutului de Biologie, va continua pe sub Dealul Arsenalului, între Palatul Parlamentului şi Catedrala Mântuirii Neamului şi va ieşi pe strada Uranus. Bulevardul Buzeşti-Berzei-Uranus este un bulevard cu câte două benzi pe sens şi banda pentru biciclişti, cu trotuare cu o lăţime cuprinsă între trei şi cinci metri şi linie de tramvai pe zona mediană, reprezentând o alternativă pentru ruta bulevardelor Lascăr Catargiu – Magheru – Dimitrie Cantemir, dublată de Calea Victoriei.
Proiectul are trei etape, prima vizând tronsonul dintre Piaţa Victoriei – Vasile Pârvan, a doua, Vasile Pârvan – Piaţa George Coşbuc, iar a treia, Piaţa George Coşbuc – Gara Progresul. Primul tronson al Bulevardului Uranus a fost inaugurat pe 12 ianuarie 2014. “Doi ani și opt luni l-am așteptat, l-am împărțit pe tronsoane pentru a putea merge mai repede, dar din punct de vedere al hotărârilor judecătorești a trebuit să oprim lucrările. Îmi cer scuze față de locuitorii noștri pentru că au trecut printr-o serie întreagă de vicisitudini, acum s-au terminat”, declara atunci Sorin Oprescu.
Un proiect important ce va fi demarat de Municipalitate în 2014 este Pasajul Rutier din Piaţa Presei Libere.
Conform proiectului, pasajul rutier subteran se va realiza pe sensul dinspre DN1 spre Soseaua Kiseleff. Astfel, șoferii vor putea intra în pasaj de pe Sos. București-Ploiești, din zona de după Fântâna Mioriţa și vor ieși pe Șoseaua Kiseleff, în zona ştrandului Tineretului, și pe bd. Mărăști. În plus, va fi construit şi un pasaj pietonal subteran ce va subtraversa piaţa pe orice direcţie.
Pasajul va costa 18 milioane de lei şi va avea o lungime de aproximativ 500 de metri. Contractul a fost atribuit consorţiului SC Apolodor Demolari, Eurovia Construct International, TEHCON & Edilitare şi Infrastructura şi SC Consitrans SRL.
Pasajul subteran de la Piaţa Sudului se va realiza pe direcţia Calea Văcăreşti – Str. Niţu Vasile şi va avea o lungime de 356 de metri, din care rampa spre Văcăreşti, 111 metri, iar rampa spre Niţu Vasile 85 de metri. De o parte şi de alta a pasajului rutier, vor fi realizate şi pasaje pietonale.
Pasajul Piaţa Sudului va fi finanţat majoritar din fonduri europene, valoarea construcţiei ridicându-se la 37 de milioane de euro. Contractul de finanţare europeană a fost semnat de Oprescu la sfârşitul lunii octombrie 2012.

Tot în 2014 vor începe lucrările de reabilitare a patru clădiri de patrimoniu: Casa Cesianu, Arcul de Triumf, vila Mina Minovici şi Observatorul Astronomic.
Lucrările ce vor fi executate la Arcul de Triumf constau în: lucrări la elementele structurale şi de arhitectură, desprăfuire şi curăţarea suprafeţelor, reparaţia fisurilor, chituri şi plombări cu mortar, dar şi amplasarea unor corpuri de iluminat exterior decorativ, refacerea terasei, retuş cromatic şi hidrofugarea suprafeţelor exterioare.

Observatorul Astronomic va fi consolidat şi restaurat complet. Cele două corpuri de clădire vor fi refăcute şi recompartimentate, grădina va fi amenajată, iar întregul ansamblu va beneficia de un sistem de iluminat arhitectural. Proiectul, cu o valoare de 2,4 milioane euro va fi realizat cu fonduri europene şi are ca termen de finalizare anul 2015.
Şi lucrările la autostrada suspendată a lui Sorin Oprescu vor începe anul acesta, după ce CGMB a aprobat în noiembrie 2013 Planul Urbanistic Zonal al proiectului.
Potrivit proiectului de hotărâre aprobat de consilierii generali, zona analizată şi reglementată prin PUZ este constituită din şapte teritorii de referinţă, situate în partea de nord a Capitalei, şi cuprinde arii situate pe teritoriul administrativ al sectoarelor 1, 2 şi 6, potrivit Mediafax.
Cele şapte teritorii de referinţă sunt cuprinse între Şoseaua Colentina şi strada Gherghiţei, strada Gherghiţei şi Şoseaua Petricani, Şoseaua Petricani şi Şoseaua Pipera, Şoseaua Pipera şi Şoseaua Nordului, Şoseaua Nordului şi bd. Poligrafiei, bd. Poligrafiei şi bd. Bucureştii Noi şi bd. Bucureştii Noi şi Şoseaua Virtuţii.
Proiectul autostrăzii suspendate, denumit “Închiderea inelului median de circulaţie la zona de nord”, urmăreşte fluidizarea traficului pe marile artere ale Capitalei.
Potrivit studiului de fezabilitate, lungimea noii căi rutiere va fi de 13,15 kilometri, urmând să fie construite inclusiv poduri şi pasaje subterane şi supraterane

Taxa pe constructii speciale si nevoia de reasezare in zona de suportabilitate economica

Taxa pe constructii speciale afecteaza un numar mare de sectoare si industrii, precum agricultura, telecomunicatiile si, probabil cel mai afectat dintre domenii avand in vedere valoarea investitiilor afectata de impozitare, cel energetic. Despre taxa pe constructii speciale, aceasta noua sarcina fiscala, s-a scris si s-a dezbatut destul de mult incepand din luna noiembrie a anului trecut, cand a fost publicata Ordonanta de Urgenta nr. 102/2013 (OUG 102/2013). Contextul economic si asteptarile mediului de afaceri cereau adoptarea unor masuri pentru cresterea atractivitatii economiei romanesti, cum ar fi legislatia de tip holding, reglementata prin noul act normativ.

In egala masura insa, sub imperiul presiunilor exercitate de organismele internationale (Troica: Fondul Monetar International, Banca Mondiala, Banca Central Europeana) pentru indeplinirea obiectivului asumat de largire a bazei impozabile si in contextul angajamentelor asumate de Guvernul Romaniei referitoare la eficientizarea sistemului fiscal, a fost introdus si un nou impozit, si anume taxa pe constructiile speciale. Aceasta masura de impozitare a unor constructii speciale (imobile prin destinatie) este aplicabila incepand cu 1 ianuarie 2014 (cu termene de plata pentru 2014 in doua transe scadente la 25 mai si la 25 septembrie).

Pentru a nu repeta experientele nefericite in stabilirea bazei impozabile si subiectul sarcinii fiscale (cum a fost cazul taxei “clawback” din industria farma), atat baza, cota cat si subiectii de impunere au fost stabilite foarte exact, exclusiv pentru acele constructii care nu intra in scopul impozitului pe cladiri.

Astfel, obligatia platii impozitului pe constructii revine exclusiv persoanelor juridice, Codul Fiscal exceptand de asemenea si institutiile publice si asociatiile, fundatiile etc., persoane juridice fara scop patrimonial.

Impozitul se calculeaza prin aplicarea unei cote de 1,5% asupra valorii brute a constructiilor existente in patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior (asa cum sunt prevazute in grupa 1 a Catalogului privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe, ca de exemplu: platforme marine de foraj si extractie, centrale termoelectrice si nuclearo-electrice etc.).

Mai mult, taxa pe constructii speciale afecteaza un numar mare de sectoare si industrii, precum agricultura, telecomunicatiile si, probabil cel mai afectat dintre domenii avand in vedere valoarea investitiilor supuse impozitarii, cel energetic.

Iaciu vrea sa invie Impact: in trei ani spera la afaceri de 50 mil. euro

Dezvoltatorul imobiliar Impact Developer & Contractor (simbol bursier IMP), controlat de omul de afaceri Gheorghe Iaciu, îşi propune ca în 2016 să ajungă la o cifră de afaceri de peste 50 mil. euro şi la un profit operaţional înainte de dobânzi şi amortizări (EBITDA) de 20 mil. euro, potrivit detaliilor strategiei pentru perioada 2014-2018 publicate vineri pe bursă.
Anul trecut, Impact a raportat afaceri de 26,14 mil. lei (5,9 mil. euro) şi pierderi de 46,7 mil. lei (10,5 mil. euro), iar pentru a-şi atinge obiectivele propuse în strategia pentru 2014-2018, ar trebui să-şi majoreze afacerile de peste opt ori în următorii trei ani. Compania îşi propune să vândă până în 2016 toate apartamentele şi vilele pe care le are pe stoc şi parcelele de teren neutilizate, iar din mai 2014 va reîncepe dezvoltarea unor complexuri rezidenţiale în nordul Bucureştiului (Greenfield 2), după cinci ani de criză în care nu a mai construit nimic.
Iaciu a preluat controlul Impact anul trecut, cumpărând mai întâi pachetul de acţiuni al lui Dan Ioan Popp, fondatorul firmei, care a fost vândut de licitaţie de Banca TranŹsilvania.

Societatea germana care a construit centura Sibiului: bugetele de investitii ale autoritatilor au scazut

Lorand Fabian, general manager al companiei de construcţii Geiger Transilvania, subsidiara locală a grupului german Geiger, spune că anul 2014 va fi unul imprevizibil pentru piaţa locală a infrastructurii, după ce 2013 a adus o reducere a bugetelor alocate de stat în acest sector.

„Piaţa nu este omogenă pentru a putea generaliza. Semnalele sunt totuşi că (2014 – n.red.) ar fi un an şi mai dificil decât 2013. Bugetele de investiţii sunt la multe autorităţi contractante mai mici. Există incertitudinea finanţării pentru multe din proiectele care ar fi trebuit de mult lansate“, afirmă Fabian. În prezent, circa 90% din activităţile din construcţii sunt generate de lucrările publice, în special cele de infrastructură, potrivit celor mai recente date ale Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii (ARACO).

Afacerile imobiliare paguboase ale miliardarilor lumii, in Romania

Bogaţi de top precum Gerald Grosvenor, Eyal Ofer, Beny Steinmetz, Mordechay Zisser sau Sándor Csányi au investit direct sau indirect în imobiliare româneşti peste 1,3 mld. euro, însă au pierdut sute de milioane de euro în principal din devalorizarea terenurilor nedezvoltate.
Plecând de la lista cu cei mai mari miliardari ai lumii, care sunt prezenţi auafaceri imobiliare în România, Capital a realizat un top al investitorilor care au avut cel mai mult de pierdut de pe urma activităţilor desfăşurate la nivel local. Majoriatea acestor afaceri s-a ofilit sub soarele arzător al crizei şi spre deosebire de investitorii străini care au reuşit să părăsească piaţa locală, aceştia sunt legaţi de România prin miile de hectare de teren acumulate în vremurile bune la preţuri exorbitante.Chiar dacă prezenţa acestor investitori pe o anumită piaţă este un semnal pozitiv, activitatea lor nu este întotdeauna încununată cu lauri. Multe dintre proiectele în care s-au implicat sunt în continuare blocate sau date uitării. Consultanţii chestionaţi de Capital spun că multe dintre investiţiile realizate de aceşti miliardari s-au dovedit a fi un eşec groaznic şi cu impact negativ asupra comunităţii de investitori.
De departe, miliardarii israelieni au cea mai puternică prezenţă pe piaţa imobiliară românească. Fiind primii investitori străini care au pariat pe proprietăţi locale, încă înainte de aderarea ţării la spaţiul european, aceştia şi-au dezvoltat şi cele mai extinse portofolii.„Israelienii în criză sunt complet blocaţi. În primul rând pentru că nu construiesc pe banii lor. Dacă se poate să facă investiţii cu capital propriu zero, cu atât mai bine. În aceste condiţii, piaţa aceasta de criză nu este favorabilă modelului lor de afaceri. În al doilea rând aveau deja foarte multe terenuri şi e clar că nu au mai achiziţionat, ba au mai încercat să vândă din ele, pentru a recupera acel Ťreturnť promis înainte investitorilor lor“, spune Ilinca Păun, managing director al companiei de consultanţă imobiliară Colliers International.
Prăbuşirea unui imperiu
Mordechay Zisser (58 de ani) este miliardarul israelian care a avut cel mai mult de pierdut pe de urma expunerii pe piaţa românească. El a investit, în principal, prin intermediul Plaza Centers, peste 300 mil. euro în şapte terenuri localizate în Iaşi, Timişoara, Slatina, Hunedoara, Târgu-Mureş, Constanţa şi Miercurea Ciuc; în 75% din Casa Radio dinBucureşti, în clădirea de birouri Palazzo Ducale şi hotelul Radisson Blu (fostul Hotel Bucureşti de pe Calea Victoriei).
În plus, Plaza Centers mai are un parteneriat cu firma olandeză BAS Development, ce presupune dezvoltarea a două proiecte de birouri la Braşov şi Ploieşti şi a cinci proiecte rezidenţiale: două în Ploieşti, două în Braşov şi unul în Bucureşti. Treptat, România a ajuns să cântărească cel mai mult în portofoliul de active al Plaza Centers şi la fel de mult în balanţa de pierderi. Doar în trimestrul trei al anului trecut, compania a pierdut 71,2 mil. euro numai din cauza devalorizării proprietăţilor din India, România, Serbia şi Polonia, potrivit ultimului raport financiar al Plaza Centers.Calculele Capital, care au la bază evaluările înscrise în rapoartele financiare ale companiei, arată că proprietăţile Plaza Centers s-au devalorizat cu 78,7 mil. euro, faţă de valoarea lor de vârf din perioada 2007-2008. Cert este că, de când a intrat pe piaţa românească, compania nu a reuşit să finalizeze niciunul din proiectele promise şi în noiembrie anul trecut a intrat în insolvenţă la nivel de grup.
Mai mult, compania-mamă a Plaza Centers, grupul Elbit Imaging – controlat până la sfârşitul lui 2013 de Mordechay Zisser – a fost nevoit să ajungă la un acord cu creditorii săi pentru datorii de peste 520 mil. euro, cea mai mare soluţionare a unei datorii din istoria Israelului, după cum notează presa israeliană. În urma acestei înţelegeri, Mordechay Zisser şi-a pierdut pachetul de control în cadrul Elbit Imaging. Plaza Centers are nevoie de peste 1,2 mld. euro pentru a dezvolta toate proiectele din România, însă, în situaţia actuală, este greu de crezut că toate acestea vor deveni realitate.
Cel mai ghinionist investitor
Gerald Cavendish Grosvenor (62 de ani), al şaselea duce de Westminster şi cel mai bogat britanic, a intrat pe piaţa românească în perioada de „boom“ imobiliar prin intermediul Sonae Sierra, unul dintre cei mai mari proprietari de malluri din Europa, din care deţine 50%. De mai bine de şape ani de când sunt în România nu au reuşit să construiască niciunul dintre mallurile programate. Momentan, compania deţine centrul comercial River Plaza din Râmnicu Vâlcea, cumpărat pentru 42 mil. euro în 2007, şi două terenuri în Craiova şi Ploieşti. Compania este acum în proces de modificare a planurilor centrului comercial Adora Mall din Craiova, deoarece competiţia făcută de Electroputere Parc este prea mare pentru a merge pe varianta iniţială a proiectului. Soluţia pare să fie un centru comercial de cartier. În plus, lucrările de construcţie la acest proiect au avansat greu din cauza benzinăriei care se învecinează cu terenul.
Un alt proiect buclucaş al celor de la Sonae Sierra este centrul comercial ParkLake, amplasat pe fosta bază sportivă Spartac din cartierul Titan, care ar trebui dezvoltat în parteneriat cu irlandezii de la Caelum Development. Planurile dezvoltatorilor, iniţiate în 2008, au fost date peste cap de nenumărate ori de o serie de conflicte juridice care i-au obligat să îşi recalibreze proiectul în repetate rânduri. Ulterior, când lucrurile păreau că s-au lămurit la nivel juridic, au apărut probleme cu solul pe care urmează să fie construit noul mall şi lucrările au fost din nou amânate. La sfârşitul anului trecut, cei doi parteneri şi-au reînnodat acordul, iar zilele trecute au anunţat începerea lucrărilor de construcţie. Investitorii au anunţat că în luna septembrie au obţinut autorizaţia de construire şi că au început procesul de licitaţie pentru selectarea constructorilor. Proiectul urmează a fi ridicat pe un teren de 8,2 hectare, achiziţionat în 2007 de către Caelum Development pentru 53 mil. euro de la Eduard Ioan Dan Romalo.
Miliardarul executat silit
Controversatul om de afaceri Beny Steinmetz (57 de ani), care şi-a ridicat averea în principal din afaceri în minerit, a ajuns să fie executat silit pentru afacerile imobiliare derulate în România. Prima achiziţie de proporţii realizată de Steinmetz pe piaţa imobiliară românească a fost ansamblul rezidenţial West Park din Militari, proiect început de Rom Canada, pentru care a plătit 14 mil. euro în 2006. Proiectul trebuia să ajungă la 1.400 de apartamente, însă dezvoltarea s-a oprit la prima etapă care însumează 197 de apartamente. În paralel cu această achiziţie, miliardarul a mai cumpărat o serie de terenuri în Bucureşti, Pantelimon, Săftica, Corbeanca, Ploieşti şi Braşov care totalizează peste 230 de hectare. Planurile acestuia vizau dezvoltarea a circa 9.000 de apartamente şi vile, însă niciun proiect nu a fost demarat. Între timp, datoriile generate de creditele angajate pentru cumpărarea acestor terenuri s-au adunat, iar în 2012 a apărut prima executare silită. Un teren de 50 de hectare din Săftica, pe care era programată construcţia a 1.000 de vile, a fost scos la licitaţie pentru achitarea creditului accesat la Banca Românească. Datoriile acumulate de firma care deţine acest teren se ridică la 24,7 mil. euro, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor Publice (MFP). Licitaţiile au fost repetate de mai multe ori pe parcursul anului trecut, dar fără niciun rezultat, ultimul preţ de pornire fiind de 7,1 mil. euro. Mai recent, un teren de 35.000 mp localizat în parcul Grozăveşti din Bucureşti a fost executat silit pentru datorii de 20,6 mil. euro către Piraeus Bank România, care are un drept de ipotecă în valoare de 17 mil. euro. Preţul de pornire al ultimei licitaţii a fost de circa 4,6 mil. euro. În 2007, Beny Steinmetz Group (BSG) anunţa pe acest teren construcţia a 1.100 de locuinţe, investiţie ce ar fi necesitat 100-120 mil. euro. De fapt, niciuna dintre firmele româneşti ale miliardarului nu o duce mai bine. Cele opt vehicule investiţionale, inclusiv cele două executate, care fac parte din Scorpio Real Estate, una dintre diviziile imobiliare ale miliardarului, au pierderi cumulate de 12 mil. euro şi datorii totale de 120 mil. euro, conform calculelor Capital pe baza datelor înscrise la MFP.
Pariu pierdut
Din pleiada de investitori israelieni cu afaceri imobiliare în România nu putea lipsi nici cel mai bogat dintre ei. Eyal Ofer (63 de ani), care alături de fratele său Idan Ofer, a moştenit imperiul clădit de tatăl său Sammy Ofer, a ajuns să deţină 10.000 de hectare de teren în Bucureşti, Constanţa, Braşov şi Timişoara, majoritatea loturi agricole. El se laudă că a investit în România peste 500 mil. euro, cele mai notabile proiecte fiind ansamblul rezidenţial de lux Oxford Gardens, centrul de afaceri Willbrook Platinum de pe DN1, clădirea de birouri Cathedral Plaza, hotelul Teleferic din Poiana Braşov şi centrul comercial Tomis Mall din Constanţa. După mai bine de zece ani de procese juridice, în februarie anul trecut, Ofer a reuşit să vândă clădirea de birouri de lângă Catedrala Sfântul Iosif investitorului grec Ioannis Papalekas. Valoarea tranzacţiei nu a fost făcută publică, dar Ofer a plasat în dezvoltarea clădirii circa 40 mil. euro şi revendica în instanţă despăgubiri de 25 mil. euro, pentru că nu a putut pune clădirea în funcţiune.
Un alt exemplu de investiţie ratată este şi Willbrook Platinum. La doi ani de la începerea procesului de închiriere, peste 70% din complex este încă neocupat, ceea ce îl plasează pe primul loc în topul celor mai goale clădiri de birouri din Bucureşti. Nici situaţia Oxford Gardens nu este mai roz. La începutul crizei, investitorul a luat decizia închirierii vilelor din complex, pentru a nu fi nevoit să reducă substanţial din preţul de vânzare, însă la sfârşitul anului 2012 a ieşit pe piaţă cu cele 204 vile finalizate în 2010. În ciuda scăderilor de preţ realizate de majoritatea dezvoltatorilor concurenţi, la Oxford Gardens cea mai ieftină vilă este de 285.000 de euro, fără TVA.

Sonae Caelum au inceput sapaturile la ParkLake Plaza, un mall de 180 mil. euro

Portughezii de la Sonae Sierra şi grupul irlandez Caelum Development, care vor dezvolta în parteneriat mallul ParkLake Plaza din cartierul bucureştean Titan, au început să sape la acest proiect care implică o investiţie de 180 de milioane de euro.

Investitorii au lansat în piaţă acest proiect de mall în urmă cu şase ani, iar la începutul lunii noiembrie 2013 anunţau că până la finalul anului vor fi demarate lucrările. Debutul efectiv a mai întârziat, pe fondul sărbătorilor de iarnă, dar la începutul acestui an investitorii au semnat contractul cu firma SBR Soletanche Bachy Fundaţii, care va efectua prima etapă a lucrărilor.
Sonae Sierra şi Caelum Development vor dezvolta un mall cu o suprafaţă închiriabilă de 70.000 de metri pătraţi a cărui finalizare este programată pentru primăvara anului 2016.
„Contractul a fost semnat săptămâna trecută, firma de construcţii este de joi pe şantier, unde realizează curăţarea terenului şi conectarea la apă, canalizare şi electricitate. Luni (astăzi – n.red.) vor începe săpăturile propriu-zise“, au precizat pentru ZF reprezentanţii Sonae Sierra. Aceştia nu au precizat numele constructorului, acesta fiind inscripţionat pe tăbliţa de la şantier care mai arată că autorizaţia de construire eliberată de Primăria Sectorului 3 este valabilă între 20.01.2014 şi 20.01.2016.

Potrivit aceleiaşi surse, proiectantul de arhitectură este Alpha Studio, cel de structură este firma Plan 31, în timp ce proiectantul de instalaţii este SBD Engineering.

Santiere de constructii Bucuresti decembrie 2013 birouri

Santier Judet Stadiu Data actualizare

Cladire de birouri – Ferdinand 70 Offices

Bucuresti Constructie 9 decembrie 2013
Se asteapta oferte pentru: Finisaje interioare si exterioare, incepand cu luna ianuarie 2014. Vezi proiect …

Imobil de birouri si locuinte P+11E

Bucuresti Constructie 5 decembrie 2013
Se asteapta oferte pentru: Instalatii electrice, termice, sanitare. Vezi proiect …

3 cladiri de birouri Green Court Bucharest

Bucuresti Constructie 29 noiembrie 2013
Se asteapta oferte pentru: Oferte pentru pardoseli flotante, pe adresa dl. Hutuleac, obligatoriu insotite numele producatorilor si de portofoliu de lucrari. Vezi proiect …

Sediu firma P+1E+M

Bucuresti Constructie 29 noiembrie 2013
Stadiu: s-a obtinut autorizatia de construire in luna noiembrie si se lucreaza la realizarea fundatiei. Dl. Berbescu a mentionat ca probabil anul acesta se va realiza doar fundatia, insa discutiile legate de oferte se pot purta cu antreprenorul,t Vezi proiect …

Imobil birouri P+2E+3Er

Bucuresti Constructie 28 noiembrie 2013
Stadiu: au fost realizate structura si inchiderile din caramida. Dl. Ursache a mentionat ca a contractat materialele necesare lucrarii in mare parte. Vezi proiect …

Locuinta D+P+2E+M – faza I si birouri P+2E – faza II

Bucuresti Constructie 27 noiembrie 2013
Stadiu: s-a realizat structura si zidaria pana la etajul 2, lucrarile fiind oprite in acest stadiu pana in primavara cand vor fi reluate, insa pana atunci oferte pot fi trimise pe adresa de email a dlui. Marin. Vezi proiect …

Hypermarket Auchan si cladire de birouri cu regim de inaltime P+M+5E

Bucuresti Constructie 27 noiembrie 2013
Pe lânga hypermarket si sediu de birouri, investitorul va avea în îngijire si 3200 de metri patrati de spatiu verde, un mic parc, spatiu care va înfrumuseta zona. Vezi proiect …

Imobil de birouri 2S+D+P+6E+7E+9Er

Bucuresti Constructie 27 noiembrie 2013
Stadiu: se lucreaza la fundatii. Cei interesati pot transmite oferte pe adresa de email a dlui. Ghirean, oferte pentru materiale si subantrepriza. Vezi proiect …

Centru de retail si birouri

Bucuresti Constructie 25 noiembrie 2013
Stadiu: in luna iunie a anului curent au demarat lucrarile de constructie pentru un proiect de amploare. Vezi proiect …

Imobil de birouri 4S+P+5E+Et

Bucuresti Constructie 22 noiembrie 2013
Stadiu: in prezent se lucreaza la structura etajului 4. Inchiderile nu au fost realizate. Antreprenorul se ocupa doar de structura, inca nu s-a stabilit daca tot dansii vor efectua si restul lucrarilor. Vezi proiect …

Reabilitare si extindere imobil S+P+2E

Bucuresti Constructie 22 noiembrie 2013
Stadiu: se lucreaza la structura etajului 1. Dl. Nenita a precizat ca firma dansului a contractat deocamdata partea de structura, pentru celelalte segmente ale lucrarii urmeaza ca beneficiarul sa Vezi proiect …

Renovare, reconsolidare cladire istorica si reconversie in centru de afaceri Bratianu Business Center

Bucuresti Constructie 19 noiembrie 2013
Stadiu: s-au finalizat consolidarile, in prezent se lucreaza la demolarea acoperisului actual, dupa care vor demara lucrarile la fatade. Vezi proiect …

Imobil de birouri 2S+P+5E

Bucuresti Constructie 18 noiembrie 2013
Stadiu: conform beneficiarului, lucrarile au demarat, se lucreaza la partea de structura de imobilului. Beneficiarul ridica acest imobil in vederea inchirierii/ vanzarii spatiilor de birouri. Vezi proiect …

Reabilitarea unui monument istoric clasa A si transformarea acestuia in cladire de birouri

Bucuresti Constructie 18 noiembrie 2013
Stadiu: structura de rezistenta este aproape finalizata. Proiectul vizeaza reabilitarea unui monument istoric clasa A si transformarea acestuia într-o cladire de birouri. Constructia existenta dateaza din anul 1895 si a fost recent consolidata.  Vezi proiect …

Locuinta individuala si sediu firma

Bucuresti Constructie 18 noiembrie 2013
Stadiu: se lucreaza la structura si inchideri. Pe adresa de email a beneficiarului, in atentia dnei Vlas, se pot trimite oferte generale de materiale, pentru a fi avute in vedere in functie de necesitati. Vezi proiect …

Locuinta de serviciu

Bucuresti Constructie 8 noiembrie 2013
Se asteapta oferte pentru: Finisaje, pe email. Vezi proiect …

Circului Park Tower 2S+P+15E

Bucuresti Constructie 25 octombrie 2013
Se asteapta oferte pentru: Finisaje, pe email. Vezi proiect …

Consolidare, amenajari interioare, reconditionare fatada, amenajare mansarda in pod

Bucuresti Constructie 22 octombrie 2013
Se asteapta oferte pentru: Finisaje interioare. Vezi proiect …

Birouri si protocol P+E+M

Bucuresti Constructie 21 octombrie 2013
Stadiu: se lucreaza la ziadraia parterului. Dna. Mosiu a mentionat ca de acoperis, tamplarie si de instalatii se ocupa antreprenorul (comericalizeaza), iar dansii sunt cu manopera. Pentru fininsaje interioare si exterioare pot fi trimise oferte pe Vezi proiect …

Complex cladiri de birouri AFI Business Park Cotroceni

Bucuresti Constructie 18 octombrie 2013
Stadiu: se doreste realizarea a 5 cladiri de birouri, 3 pe strada V. Milea si 2, in spate, pe. Str. Timisoara. Vezi proiect …

Lucrarile de constructii noi sunt in scadere

Volumul lucrarilor de constructii a crescut in primele zece luni cu 0,9% ca serie bruta, dar s-a redus cu 1,3% ca serie ajustata in functie de numarul de zile lucratoare si de sezonalitate, pe fondul scaderii la constructii noi, cu 10%, a anuntat luni Institutul National de Statistica (INS).

Ca serie bruta, la lucrarile de reparatii capitale volumul lucrarilor de constructii a crescut cu 28,3% si la lucrarile de intretinere si reparatii curente cu 17,8%. Lucrarile de constructii noi au scazut cu 8,5%, se arata intr-un comunicat al INS, relateaza Mediafax.
Pe obiecte de constructii, volumul lucrarilor de constructii a crescut la cladirile rezidentiale cu 6,7% si la cladirile nerezidentiale cu 1,2%, iar constructiile ingineresti au scazut cu 0,1%.
Ca serie ajustata, lucrarile de reparatii capitale si lucrarile de intretinere si reparatii curente au crescut cu 31,2%, respectiv cu 13,9%. Pe obiecte de constructii s-au inregistrat cresteri la cladirile rezidentiale si la cladirile nerezidentiale cu 7,6%, respectiv cu 1,1%, in timp ce constructiile ingineresti au scazut cu 3,6 %

In luna octombrie 2013, volumul lucrarilor de constructii (serie bruta) a crescut fata de luna septembrie 2013 cu 14,1%, crestere evidentiata astfel: la lucrarile de constructii noi cu 17,5%, la lucrarile de intretinere si reparatii curente cu 12,3% si la lucrarile de reparatii capitale cu 2,5%. Pe obiecte de constructii, au avut loc cresteri la constructiile ingineresti cu 25,6% si la cladirile nerezidentiale cu 2,3%. Cladirile rezidentiale au scazut cu 17,6%”, se arata in comunicat.
Ca serie ajustata, cresterea a fost de 4% in octombrie fata de septembrie.
Fata de luna corespunzatoare a anului precedent, volumul lucrarilor de constructii a crescut, atat ca serie bruta, cat si ca serie ajustata in functie de numarul de zile lucratoare si de sezonalitate, cu 7,6%, respectiv cu 7,4%.

TOP 10 santiere anuntate in luna noiembrie 2013 cu o valoare de peste 870 milioane lei

Birouri: Se construieste Centrul de sprijinire a afacerilor pentru IMM – 13,2 mil lei

Cladiri Rezidentiale Private: Se asteapta oferte pentru reabilitarea termica a 35 blocuri – 21,3 mil lei

Constructii Sociale: Locuinte sociale Micro 17 urmeaza sa fie construite in Galati – 46,3 mil lei

Hotel si Relaxare: Ansamblu agrement S+P+1E “La Stejarii” – 82,5 mil lei

Industrial: Depozit logistic – 67,5 mil lei

Retail: Leroy Merlin va ridica un Magazin de bricolaj – 58,5 mil lei

Infrastructura: Varianta de ocolire Targu Jiu – 308,7 mil lei

Utilitati: Statie de cogenerare cu biomasa lemnoasa pentru furnizarea de caldura si energie electrica – 114,7 mil lei

Medical si Stiintific: Se asteapta oferte pentru Lucrari la reabilitarea unui bloc operator – 15,9 mil lei

Utilitati: Se realizeaza Sistemul de management integrat al deseurilor solide – 142,8 mil lei

Santierul saptamanii: Hala Ploiesti Mud Plant Testing Facility
West Park, Prahova

Stadiu: se lucreaza la structura. Instalatiile sunt date in subantrepriza, se pot trimite oferte pentru grupuri de pompare..