Cum montam acoperisul din tigla ceramica – Etapele montarii acoperisului din tigla

Cu un aspect estetic placut si cu proprietati ce ofera avantaje incontestabile, acoperisurile din tigla ceramica pot fi o alegere buna pentru locuinta dumneavoastra. Fabricata din argila amestecata cu apa, uscata la aer si arsa in foc, tigla ceramica rezista pe piata invelitorilor si continua sa o faca datorita faptului ca poate fi folosita pentru orice fel de acoperis (nou sau refacut). Apoi, datorita rezistentei mecanice mari, poate suporta cu usurinta greutatea zapezii sau a ghetii si are o buna rezistenta la foc, inghet, ploaie, murdarie, materiale alcaline sau radiatii ultraviolete. Prezinta o durabilitate sporita in timp, putand depasi 100 de ani si beneficiaza de garantie pe o perioada mai indelungata din partea producatorilor.

Printre calitati este de menționat si faptul ca nu are emisii poluante, asigurand totodata si o buna aerisire care permite evacuarea vaporilor de apa. In plus, un avantaj care ar trebui sa incline balanta spre acest tip de invelitoare este faptul ca tiglele ceramice nu vor deveni inestetice odata cu trecerea vremii, ba din contra, patina timpului le poate da un plus de eleganta. De asemenea, rentabilitatea unui material se dovedeste in momentul in care nu trebuie sa investesti in diverse lucrari de reparatie. Acest lucru este valabil si in cazul acoperisurilor din tigla ceramica, ce in timp nu necesita reparatii majore. Insa poate cel mai important aspect, pe langa toate avantajele prezentate mai sus, este dat de montarea corecta a invelitorii, care sa respecte proiectul si recomandarile specialistilor. Iata ce ar trebui sa stiti inainte de a incepe aceasta etapa a santierului.

Montarea corecta a acoperisului in 7 etape

In proiectul de executie al casei, o sectiune separata este reprezentata de planul acoperisului, in care sunt indicate elementele structurale ale sarpantei. Cu alte cuvinte, sunt indicatii precise despre cum va trebui sa arate scheletul peste care se va monta invelitoarea, indicații pe care ar fi bine sa le respectati intocmai.

Etapa 1

Specialistii spun ca, de exemplu, la o casa la care a fost turnata placa de beton ce separa podul casei de locuinta propriu-zisa, in centura de beton care inchide zidurile si elementele structurale ale zidariei se vor infige din loc in loc niste „mustati” din fier-beton.

Etapa 2

Pe conturul casei se vor aseza grinzile, care se vor lega de ziduri prin acele „mustati” de fier. Grinzile se prind intre ele prin scoabe. Odata amplasate si fixate pe placa de beton, rezulta scheletul de fixare a acoperisului.

Etapa 3

Urmatoarea etapa consta in prinderea de grinzi a unor popi verticali, peste care se monteaza coamele centrale si laterale. De inaltimea popilor de sprijin depinde unghiul de inclinare pe care il va avea acoperisul.

Etapa 4

Pe coame, de o parte si de alta, se monteaza capriorii, care la partea finala se sprijina pe grinzile de exterior.

Etapa 5

Peste capriori se bate astereala, iar peste aceasta se monteaza de jos in sus folia anticondens.

Etapa 6

Peste folia anticondens se monteaza rigle din lemn verticale si orizontale, care au un dublu rol. Vor deveni suportul de prindere al tiglelor ceramice si vor asigura acoperisului o buna ventilare.

Etapa 7

Ultima etapa consta in: montarea tiglelor si a olanelor speciale pentru crestele acoperisului, a sistemului de colectare a apei, alcatuit din jgheaburi si burlane care se monteaza la extremitatile inferioare ale invelitorii si a unor accesorii precum tiglele de aerisire, parazapezile sau sistemele de strapungere a acoperisului pentru trecerea cablului de antena.

Etapele montarii acoperisului din tigla

Montarea acoperisului reprezinta o etapa importanta a constructiei, care trebuie realizata de profesionisti. Iata care sunt etapele corecte ale montarii acoperisului cu tigla.

1. Pe placa de beton care separa podul casei de spatiul locuibil se fixeaza suporti din fier de care se prind grinzile. Grinzile intre ele se prind in scoabe. Dupa acest moment aveti gata patul de fixare a acoperisului.

2. De grinzi se prind popii verticali peste care se monteaza coamele centrale si laterale Inaltimea popilor dicteaza panta acoperisului.

3. Capriorii se monteaza pe coame, iar peste ei se bate astereala (captuseala de scanduri asezata pe un schelet de lemn, pentru a sustine invelitoarea unui acoperis).

4. Montati folia anticondens peste astereala, apoi fixati riglele pe directia capriorilor, pentru a permite apei rezultate din condens sa se scurga. Astfel se realizeaza si ventilarea acoperisului.

5. Perpendicular pe rigle se fixeaza suportii invelitorii formate din tigle.

6. Montati tiglele si apoi carligele pentru jgheaburi.

Cum alegem invelitoarea pentru acoperis? 

Sub nicio forma nu se poate sa alegeti invelitoarea dupa ce a fost demarata constructia locuintei. Indicat este sa va sfatuiti cu arhitectul si proiectantul viitoarei case, sa ii descrieti cum vreti sa arate constructia si sa fiti deschisi la sugestiile acestora legate de acoperis deoarece greutatea acestuia este un factor extrem de important in ceea ce priveste durabilitatea imobilului. Mai mult, in functie de greutatea invelitorii este proiectata structura de rezistenta a casei.

Pe langa acest aspect de ordin tehnic, mai exista si alte motive pentru care alegerea invelitorii potrivite pentru acoperisul dumneavoastra nu este deloc o operatiune simpla. De exemplu, aspectul fizic al constructiei finale este influentat de tipul de invelitoare ales. De asemenea, in functie de amenajarea podului-care poate fi spatiu de depozitare sau un spatiu locuibil- se va alege si invelitoarea potrivita.

Pe de alta parte, alegerea gresita a acesteia va face ca planul dumneavoastra initial sa nu poata fi indeplinit. Exista numeroase tipuri de invelitori, dar cele mai utilizate la noi in tara sunt sindrila bituminoasa, cea cu fibra de sticla, sindrila de lemn, tigla ceramica, cea metalica si din beton.

De asemenea, exista invelitori din rulouri de tabla si, nu in ultimul rand, din stuf. Trebuie sa stiti toate avantajele si dezavantajele acestor tipuri de invelitori pentru a nu da gres atunci cand va decideti sa va construiti o casa. Va vom prezenta cateva tipuri de invelitori, incercand sa realizam o analiza corecta a plusurilor si minusurilor fiecaruia dintre acestea.

Cum alegi acoperisul cel mai potrivit pentru casa ta

Am printat poze, m-am uitat pe geam la acoperisul vecinilor, si nimic.

“Ti-am spus ca nu vreau sa ne cumparam acoperis ca al vecinilor. Vreau ceva original”, se auzi vocea ei, nerabdatoare sa afle decizia mea.

“Original o sa si fie! Pentru ca locuinta noastra este diferita!”

Ce-i drept, materialele de constructii au avut o evolutie tehnologica uimitoare in ultimii ani.

Daca am renuntat la pereti portanti in favoarea structurilor din beton, de ce nu am renunta la vechile obiceiuri in favoarea unor noi tehnologii superioare de productie a acoperisului?

Am ales sa merg, cu toate temele facute, la un distribuitor Ruukki din zona noastra, recomandat de un prieten, in ideea ca ma poate ajuta in alegerea acoperisului. “Pe scurt, ne intereseaza ca acoperisul sa aiba o greutate redusa, sa izoleze foarte bine, sa fie foarte bine ventilat – nu planuim sa avem condens in casa – foarte rezistent, sa arate la fel si cand copiii vor fi mari, sa fie un sistem complet, cu izolatii, jgheaburi, accesorii, tot ce trebuie. De preferat, sa se monteze repede si sa se curete usor. Ea vrea personalizare, eu nu vreau pierderi de materiale, iar daca am investit atat in casa, este pacat sa nu alegem un acoperis de calitate.”

GREUTATE MICA

Dupa ce m-a lasat sa-mi spun oful, domnul m-a rugat sa-i dau tabelul realizat acasa cu cele doua optiuni. Am aflat de la el lucruri pe care nu le gasisem pe internet. De exemplu, un acoperis din tabla tip tigla are o greutate de 10 ori mai mica decat unul din ceramica. Media este de 4,5 kg/mp, in comparatie cu un acoperis clasic din ceramica, ce are o greutate medie de aproximativ 45-50 kg/mp. Cu alte cuvinte, la acoperisul nostru cu o suprafata de 200 mp, sistemul de acoperis din tabla tip tigla va cantari sub o tona, iar cel din ceramica – aproximativ 10 tone.

CONFORT

Apoi, acoperisul ideal nu trebuie inchis etans, ci trebuie sa permita ventilarea. O tabla galvanizata prinsa direct de capriori nu poate asigura ventilatia corecta a casei si nici rezistenta in timp. De aceea, distribuitorul ne-a recomandat un sistem complet de acoperis, ce include o serie de elemente cum ar fi: profile de tabla tip tigla, folie anticondens, accesorii de inchidere, elemente de ventilatie si accesorii de fixare. In acest mod este favorizata eliminarea vaporilor din casa, fara a permite umezelii de afara sa patrunda. Interesant este faptul ca ne putem achizitiona accesoriile in aceeasi culoare cu acoperisul, iar aici sotia cred ca va avea ultimul cuvant de spus.

REZISTENTA

Acoperisul din tabla tip tigla al celor de la Ruukki este realizat din otel finlandez, obtinut prin tehnologii moderne, galvanizat la cald si cu protectie multistrat (are 4 straturi de protectie pe ambele fete), iar tabla este maleabila si foarte rezistenta. Mai mult, distribuitorul ne-a garantat ca profilele de tabla tip tigla sunt proiectate astfel incat se pot adapta la orice model de acoperis. Garantia sistemelor de acoperis din tabla tip tigla de la Ruukki variaza intre 30 si 50 de ani, in functie de tipul de protectie a profilului de acoperis pe care il alegem. Asadar, ne putem lauda si la nepotii nostri cu alegerea facuta in tinerete.

USOR DE CUR ATAT

Alaturi de calitatea tehnica si estetica, montajul usor de realizat si mentenanta minima in timp reprezinta alte avantaje importante ale acoperisurilor din tabla tip tigla de la Ruukki.

Adica au o foarte buna rezistenta la zgariere si la ultraviolete.

Am ajuns acasa mai decis ca niciodata sa cumpar un lucru. Stiam ca acoperisul din tabla tip tigla de la Ruukki este cel mai potrivit pentru casa noastra, stiam cu ce echipa o sa lucrez la montaj.

Mai ramasese sa stabilim culorile.

ELEGA NTA

Poate cea mai placuta etapa in achizitionarea unui acoperis este alegerea culorilor. Si daca de cele mai multe ori culorile acoperisului sunt mai putin extinse ca numar si ca paleta coloristica, Ruukki ne-a propus cea mai mare gama de nuante pentru acoperis. Sotia nu a mai avut rabdare si a cautat online; a putut vedea diferitele tipuri de culori pentru acoperisul unei case. Tot aici am gasit si un program prin care am putut estima pretul si ne-am facut o idee inainte de oferta finala.

Asa a aratat etapa de schimbare a acoperisului casei noastre. Nu uitati, orice ati alege sa cumparati, puneti cat mai multe intrebari si asigurati-va ca aveti alaturi un partener de incredere, care stie cat de important este acoperisul casei dumneavoastra!

Cum ai grija de acoperisul casei tale

Ti-ai construit o casa, ai aranjat fiecare detaliu, de la fiecare perete, fiecare usa si geam, pana la cele mai importante piese de mobilier si totul arata asa cum ti-ai dorit. Insa cursa nu este gata. De acum, vei incepe sa ai grija de toate lucrurile pe care le-ai cladit cu mare atentie.

Si, pentru ca acoperisul este unul dintre acele lucruri pe care nu le poti schimba atat de des, trebuie sa il ingrijesti in permanenta. Cum poti face asta? Iata cateva moduri:

1. Indepartati obiectele nefixate

Teoretic, daca aveti un acoperis strasnic din tigla metalica, nu ar trebui sa aveti probleme prea recent cu intretinerea sa. Insa pe acoperis pot ajunge diverse obiecte ce ii vor dauna. Spre exemplu, bucati de tabla, aschii sau alte elemente ramase in urma instalarii. Un astfel de control atent trebuie facut o data la cinci ani.

2. Investeste in masuri de prevenire a problemelor

Este necesara o izolare termica a mansardei, pentru a preveni ca aburii sa strice calitatea acoperisului. In acest sens, va fi util sa investesti in izolarea termica, dar si in alte elemente, precum jgheaburi, burlane si altele.

3. Verifica suruburile de fixare

In fiecare an, trebuie sa verificati daca suruburile de fixare sunt stranse corespunzator, precum si daca doliile acoperisului si sistemele pluvionale au nevoie de curatare.

4. Curatarea acoperisului

In principiu, apa de ploaie ar trebui sa fie suficienta pentru a curata acoperisul. Insa, din cand in cand, acoperisul de tigla metalica mai poate fi curatat cu o perie moala si detergent, spre exemplu.

5. Curatarea zapezii

O problema cu care multa lume se confrunta este curatarea zapezii care se depune pe acoperis. In cazul in care se strange mult prea multa zapada, atunci cand o curatati, trebuie lasat totusi un strat de 100 de mm, pentru a evita zgarierea tiglei.

Ce presupune montarea acoperisului

Alegerea tipului de acoperis este in stransa legatura cu bugetul disponibil si tipul constructiei. Aceasta actiune trebuie facuta dupa o discutie cu specialistii in domeniu.

De asemenea, trebuie sa stiti ca proiectarea structurii de rezistenta este direct influentata de deschiderea acoperisului, de tipul de invelitoare ales si de greutatea acesteia.

Daca doriti ca mansarda sa fie un spatiu locuibil, perfect amenajat, aerisit si sigur, aceasta decizie trebuie luata inca din momentul realizarii planurilor de constructie.

Pe de alta parte, daca doriti sa transformati un pod destinat depozitarii intr-un loc destinat locuirii, este important sa va sfatuiti cu un arhitect sau cu un constructor pentru a stabili daca structura de rezistenta trebuie intarita.

Dupa ce v-ati asigurat ca acoperisul va sta pe o structura solida, puteti trece la urmatoarea etapa care este la fel de importanta: realizarea izolatiei. Este bine sa stiti ca grosimea termoizolatiei este foarte importanta pentru un confort sporit si ca se calculeaza in functie de tipul tiglelor si de alcatuirea acoperisului. Poate fi aplicata sub sau deasupra capriorilor si este realizata din vata de sticla sau din polistiren expandat. Acest strat trebuie dublat de o bariera de vapori, mai precis o folie anticondens.

Montarea invelitorii (care poate fi din beton, tigla ceramica, tabla, etc.) si montarea doliilor si a ferestrelor de mansarda sunt urmatoarele operatiuni pe lista. Nu trebuie uitate nici jgheaburile, burlanele sau accesoriile din tabla de otel de cupru sau PVC. Pentru siguranta dumneavoastra si pentru preintampinarea accidentelor in timpul iernii, este preferabil sa montati un sistem anti-inghet si unul de scurgere a apelor pluviale.

Tot pentru a nu avea neplaceri in timpul anotimpului rece, este indicat sa izolati corect cosurile de fum, sa lasati loc pentru guri de aerisire sau antene TV. Inainte de a semna devizul pentru aceste operatiuni, solicitati o testare a acoperisului si fisa sa tehnica.

Cele mai frecvente greseli care se fac la montarea acoperisului

Din dorinta de a economisi timp sau bani, multi proprietari iau decizii gresite in ceea ce priveste alegerea materialelor de constructie si a echipei de muncitori. Iata care sunt cele mai frecvente greseli care se fac la montarea acoperisului si cum pot fi evitate.

1. Necorelarea sarpantei cu tipul tiglelor si mai ales cu greutatea acestora.

2. Alegerea materialelor de proasta calitate sau nepotrivite pentru termoizolare sau calcularea gresita a stratului de vata de sticla sau de polistiren expandat. Cele mai multe pierderi de caldura au loc la nivelul acoperisului, asa ca aceasta greseala va va costa foarte mult in timp.

3. Alegerea unui lemn inca ud sau netratat corespunzator pentru sarpanta. Acesta isi poate schimba forma in timp, periclitand stabilitatea constructiei.

4. Selectarea unei echipe de amatori pentru montarea acoperisului! Muncitorii neprofesionisti irosesc materiale de constructie, executa lucrari de proasta calitate pentru indreptarea carora se cheltuie ulterior mai mult. Alegeti echipa de muncitori in baza unei recomandari primite de la rude sau prieteni. In caz contrar, cereti-le un portofoliu de lucrari pentru a va asigura ca nu isi fac practica pe casa dumneavoastra.

5. Achizitionarea de materiale de constructii de la firme necunoscute si fara certificat de garantie. Cumparati numai materiale de constructie cu certificat de garantie de la producatori renumiti. De asemenea, solicitati o perioada de garantie si de la cei care executa acoperisul.

 

Cum se monteaza autocolantul

Autocolantul este un material usor de aplicat, durabil si estetic si reprezinta solutia ideala atunci cand se doreste schimbarea rapida a decorului.

Unul dintre cele mai mari avantaje ale autocolantului consta in faptul ca se aplica usor pe diverse suprafete: usi, mese, dulapuri sau pe alte obiecte vechi care au nevoie de un aspect nou.

In magazine, autocolantul se gaseste sub forma de role sau fasii de diferite dimensiuni, iar aplicarea sa se face fara praf sau mizerie. Este nevoie doar de atentie  pentru a elimina eventualele bule de aer care se pot forma sub el.

Pentru a lipi autocolantul pe suprafetele din lemn sunt necesare cateva operatiuni de curatare. In primul rand, trebuie inlaturata vopseaua scorojita. Apoi, pentru nivelare, suprafata va fi acoperita cu un chit fin, iar dupa uscare, aceasta se slefuieste cu un smirghel fin.

Suprafetele din metal si sticla trebuie degresate inainte de montaj. Se poate face acest lucru cu ajutorul solutiei de curatat geamuri. Daca suprafata nu este degresata, exista riscul ca partea adeziva a foliei sa se incarce de impuritati si sa nu mai asigure o lipire perfecta.

Trebuie sa aplicati folia progresiv. Se desfac cate 5-10 cm din marginea autocolantului, se aplica si se preseaza cu o rola de tapet.

Vata minerala de sticla versus vata minerala bazaltica. Cum alegem materialul potrivit?

Exista indelungi dezbateri despre meritele izolarii cu vata bazaltica comparativ cu izolarea cu vata minerala de sticla. In functie de aplicatie si cerintele specifice, atat vata minerala de sticla, cat si cea bazaltica pot oferi avantaje unice.

Ca producatorii si furnizorii de vata minerala de sticla si de vata bazaltica ofera consiliere impartiala cu scopul de a ajuta clientii pentru a alege cel mai bun produs pentru nevoile lor. Aveti incredere in experienta si expertiza specialistilor companiei Knauf Insulation pentru a va ghida spre cele mai adecvate solutii.

Unde performatele termice sunt prima cerinta a materialului izolant, vata minerala de sticla ofera o gama mai variata:

– Vata de sticla incepand cu 0.032 W/mK;

– Vata bazaltica incepand cu 0.035 W/mK.

In plus, produsul din vata minerala de sticla comparat cu un produs similar din punct de vedere performanta termica, dar din vata minerala bazaltica, are o greutate redusa. Aceasta caracteristica a vatei de sticla creaza un avantaj in manipularea materialului, oferind o economie in greutate de 50% pentru aceleasi performante termice.

In aplicatiile unde este nevoie de izolare acustica, este o diferenta neglijabila intre vata minerala de sticla si cea bazaltica (pana la 65dB).

Functia de protectie la incendii este necesara pentru prevenirea distrugerii structurii cladirii in cazul incendiilor si in felul acesta de a permite persoanelor sa iasa in siguranta din cladire. Atat vata minerala de sticla, cat si vata minerala bazaltica sunt materiale incombustibile, avand euroclasa de reactie la foc A1.

Cu toate acestea, datorita compozitiei si a punctului mai ridicat de topire a vatei bazaltice, aceasta este perfecta pentru temperaturi ridicate si aplicatii ce necesita rezistenta ridicata la foc, mentinandu-si de asemenea si caracteristicile de izolare termica (pana la 4 ore).

– Vata minerala bazaltica lucreaza la temperaturi de pana la 850°C;

– Vata minerala de sticla lucreaza la temperaturi de pana la 230 °C.

Rezistenta la compresiune este ceruta in aplicatiile unde exista o incarcare punctuala mare (pardoseli, acoperisuri tip terasa, termosistem). In acest caz vata bazaltica are performante mai ridicate (KPa pana la 100KPa).

In concluzie, alegerea uneia din cele doua tipuri de vata minerala – de sticla sau bazaltica – depinde de aplicatia ce necesita izolare.

Alegerea scarii interioare in 8 pasi

Scara interioara joaca un rol practic foarte precis si anume acela de legatura de acces intre doua etaje. Insa, proiectata ingenios, poate deveni piesa centrala sau punctul de atractie al casei sau poate defini stilul amenajarii generale. In randurile urmatoare va dezvaluim care sunt cei mai importanti pasi in alegerea scarii de interior!

Sfatul unui specialist

Pentru a evita “risipa” de spatiu sau problemele legate de un interior inghesuit, este recomandat sa apelati la sprijinul unui specialist in momentul in care proiectati scara interioara. Acesta va va oferi solutii potrivite in functie de spatiu disponibil, forma scarii si materialele utilizate in designul final.

Norme de siguranta

O scara trebuie sa fie proiectata conform normelor de siguranta. In cazul in care aveti copii,  aceasta trebuie sa contina elemente suplimentare de securitate pentru a fi evitate eventualele accidente.

Dimensiuni

Alegeti o scara care sa nu fie prea lunga, dar nici cu trepte prea inalte, pentru a nu transmite senzatia ca este prea obositor de urcat. Lungimea recomandata pentru o treapta este de 40-50 de cm, iar acest etalon va va permite sa calculati numarul de trepte necesare interiorului vostru.

Simpla sau dubla

O scara dubla, de exemplu, se potriveste doar pe zone largi de intrare, iar o scara simpla este ideala intr-o locuinta mica, minimalista.

Forma

O scara dreapta sau una in forma de L se potriveste  bine in spatii reduse ca dimensiuni. De asemenea, o scara curbata poate da senzatia de eleganta, insa nu reprezinta o alegere foarte practica.

Finisaje

Acestea pot fi din lemn, pentru interioare rustic,e care degaja caldura, din fier forjat, pentru un design clasic sau minimalist, ori din marmura pentru un interior somptuos. In clasa premium, putem aminti balustrade din inox, trepte din cristal si geamuri securizate in loc de balustrade de protectie.

Balustrada

O balustrada metalica, de tip industrial, poate da un aer modern unor trepte din lemn, iar fierul forjat defineste mai bine senzatia unei amenajari de tip mediteranean.

Fereastra sau iluminat artificial

In cazul in care va doriti sa profitati din plin de lumina naturala, este recomandat sa proiectati o fereastra de mari dimensiuni in dreptul scarilor iar, in cazul in care acest lucru nu este posibil, puteti gandi un sistem de iluminat artificial, inclusiv la nivelul balustradei sau treptelor.

 

Ce presupune o izolatie termica de calitate si cum alegem cele mai bune materiale

Cand spunem izolatie ne referim de obicei la materiale de izolatie, a caror functie este de a proteja cladirea impotriva schimbarilor de temperatura externe si pentru a mentine o temperatura constanta confortabila in interiorul cladirii. Pentru ca un material sa se poata numi izolatie termica, trebuie sa aiba un coeficient scazut al conductivitatii termice, marcat cu λ litera greceasca (lambda).

Valoarea lambda a materialului izolant trebuie sa fie mai mica de 1 W / mK, cu cat mai mica cu atat mai bun este materialul izolant termic.

Ce caracteristici trebuie sa aiba izolatia termica?

Izolatia este un element esential al unei constructii, si trebuie sa fie de gandita inca din faza de proiectare. Buna izolare are urmatoarele caracteristici:

– Ofera o temperatura confortabila in interiorul cladirii in timpul iernii, iar vara temperatura din interiorul camerei trebuie sa fie constanta.

– Permite cladirii „sa respire”, adica vaporii generati trec lin prin fatada constructiei.

– Previne formarea de umiditate, condens si mucegai.

– Protejeaza cladirea de actiunile mecanice si extinde durata de viata a acesteia.

– Creste eficienta energetica a cladirii – reducerea consumului de energie pentru incalzire si racire si, prin urmare, economiseste bani si protejeaza mediul inconjurator.

– Creaza un microclimat sanatos si confortabil pentru tine si familia ta.

– Creste valoarea proprietatii izolate.

Care sunt cele mai bune materiale izolatoare?

De la inceputurile omenirii si pana astazi, oamenii folosesc pentru locuinetele lor materiale naturale. La un moment dat, s-au folosit materialele de origine vegetala, cum ar fi paie, stuf, crengi, si apoi materiale de densitate mai mare – lut, piatra, etc.

In timp, omenirea a evoluat, dar nevoile de baza au ramas aceleasi: locuinte confortabile avand la baza materiale naturale.

Cum se alege materialul potrivit?

Alegerea materialului potrivit pentru protectia termica este influentata de factori macro, cum sunt conditiile climatice si factori micro/locali, ca de exemplu, popularitatea unui produs, traditia in constructii, cerinte specifice, dar si de pret.

Desi nimeni nu este fericit cu un pret mare, se recomanda, cu atat mai mult in constructii, ca alegerea unui produs sau a altuia sa nu se faca exclusiv prin prisma pretului.

Nu trebuie sa uitam ca astazi izolarea nu trebuie sa indeplineasca doar scopul sau de baza, respectiv protectie la frig sau caldura. Oamenii trebuie sa fie constienti de faptul ca o izolatie buna corespunde unor cerinte suplimentare:

– Casa “respira”, adica, nu pastreaza umezeala la interior.

– Protejeaza de foc, iar in cazul in care un incendiu s-a intamplat, previne raspandirea lui (vata minerala este un produs cu clasa de reactie la foc A1, adica este non-inflamabil, la fel ca piatra si sticla).

– Rezistenta in timp.

– Rezista la umiditate, insecte si produse chimice.

– Izolatie fonica: protejeaza impotriva zgomotului intre camere si a zgomotului de la exterior.

Vata minerala bazaltica si vata minerala de sticla sunt o solutie pentru toate cerintele stabilite mai sus.

Cum se reface tencuiala casei

In principiu, tencuielile sunt mortare uscate care se aplica mecanizat sau manual, la exterior sau la interior, si au in compozitie var pentru constructii, ciment, nisipuri de tencuiala, perlite si alte adaosuri, in functie de caracterul peretelui pe care vrem sa il tencuim.

Inainte de a trece la tencuirea propriu-zisa, toate resturile materialelor de constructii, dar si impuritatile si/sau grasimile trebuie indepartate de pe suprafata peretelui ce urmeaza sa fie finisat.

Este necesar sa verificam planeitatea peretilor, iar proeminentele din beton si mortar trebuie inlaturate.
 Daca aplicarea tencuielii se va face mecanizat, iar peretele este din beton, se recomanda tratarea acestuia cu un grund special, pentru ca mortarul sa capete mai multa aderenta in momentul aplicarii.

Pentru suprafetele foarte absorbante ale peretilor se recomanda folosirea unor grunduri speciale.

Tencuielile uscate aplicate manual se confectioneaza pe baza de amestecuri de gips. O astfel de tehnologie ofera avantajul obtinerii unor suprafete finisate de foarte buna calitate si eficienta mare pentru urmatoarea operatiune de zugravire.

Realizarea unei bune tencuiri se face cu ajutorul asa-zisilor stalpisori de ghidare. Montarea lor va oferi meseriasului care efectueaza operatiunea reperele necesare pentru a tencui peretele fara denivelari, dandu-le planeitatea necesara.

Tocmai din aceasta cauza montarea stalpisorilor sau a barelor metalice cu bolturi se va face numai cu ajutorul polobocului.

Sisteme de ghidaj

Pentru ghidare se pot folosi bare metalice cu bolturi ascutite, atat sus, cat si jos, pentru a se putea fixa in perete. De asemenea, tot pentru obtinerea reperelor de planeitate se mai pot folosi stacheti lungi din lemn, perfect drepti, si, de preferat, cat inaltimea peretelui.

Barele metalice sau stachetii din lemn se monteaza pe perete incepand din extremitati, fiind masurati cu polobocul si bine fixati. Dupa fixarea barelor se va intinde o sfoara subtire, prinsa in cuie, in exteriorului barelor pentru ghidaj. In acest fel se vor putea monta si ceilalti stalpisori, la acelasi nivel cu cei montati la extremitati. De regula, intervalul dintre stalpisori este de 80 – 90 cm, iar la extremitati acestia se vor monta la cel putin 20 – 30 cm de zid, pentru a se permite aplicarea tencuielii cu dreptarul.

In afara stalpisorilor din lemn se mai pot folosi si sipci din lemn, fixate in perete cu ajutorul cuielor.

Aplicare manuala

Amestecurile tencuielilor aplicate manual se realizeaza de obicei pe baza de gips. Acesta ofera o aderenta foarte mare si se foloseste pentru tencuirea peretilor pe suport de ceramica si beton.
 Insa, materialele de acoperire se pot pune in opera si manual, prin aplicare cu trafaletul de banda sau cu spaclul de glet din otel inoxidabil. Este recomandabil ca la tencuielile exterioare sa nu se lucreze sub directa actiune a razelor de soare sau in conditii de vant, ceata, umiditate sau temperaturi extreme.

Aplicarea mecanizata

Tencuiala aplicata cu ajutorul echipamentelor mecanizate se executa brut sau driscuit si se poate folosi atat la interiorul peretelui, cat si la exterior, in functie de tipul de mortar.

Amestecul de mortar se aplica intr-un strat cu agregatul, prin miscari orizontale uniforme, iar cantitatea de apa se apreciaza in functie de grosimea stratului aplicat si de tipul suportului (peretelui).

Tencuielile fine

Sunt mortare uscate ce pot fi colorate na- tural sau necolorate, cu difuzie ridicata de vapori si hidrofuge. Se pot executa manual sau mecanizat, atat la exterior, cat si la interior, dar pot fi aplicate si peste tencuielile brute minerale.

Tencuielile poroase

De regula, acest tip de tencuieli este folosit mai mult pentru reparatii. Sunt obtinute dintr-un mortar hidrofob, permeabil si poros. Se pot folosi si ca suport pentru alte mortare. Sunt indicate pentru peretii umezi sau cu atac de saruri, deoarece sunt bune pentru desalinizare.

Tencuielile pentru reparatii sunt folosite ca tencuieli nefinisate pe suporturi minerale si, in general, se recomanda la cladirile mai vechi, la exterior si interior. Pentru ca au un volum mare de pori, se aplica pe suporturi umede si cu depuneri de saruri.

Tencuielile pentru fatade

Amestecurile mai sofisticate pentru tencuielile pentru fatade au la baza rasina sintetica in dispersie apoasa, ce se prezinta ca o masa pastoasa, omogena, de culoare alba. Se pot aplica pe orice suprafata de baza minerala cum ar fi: tencuieli uzuale de var-ciment, gleturi de var si ipsos, beton, placi de gips-carton si chiar pe vopsitorii vechi rezistente la frecare si uzura. Printre caracteristicile principale se evidentiaza aderenta deosebita la suport si timpul de uscare convenabil.

Tipuri de pardoseli recomandate pentru camerele de copii

Fiecare incapere are provocarile si dificultatile ei in amenajare, insa camera copilului necesita mai multa atentie in alegerea vopselelor, mobilierului si pardoselii, pentru a asigura micutului un mediu de viata sanatos si prietenos.

Desi se numara printre primele optiuni ale parintilor, parchetul laminat nu reprezinta o alegere tocmai indicata, avand in vedere ca suprafata acestuia este alunecoasa. In plus, parchetul laminat contine formaldehida. Riscul alunecarii exista si la alte tipuri de parchet, cum ar fi cel exotic, lucios.

Insa optiuni exista. De exemplu, se poate opta cu incredere pentru pardoseli din rasini epoxidice, linoleum natural sau pluta. In cazul in care se doreste neaparat parchet, este recomandat ca acesta sa fie realizat din fibre vegetale (bambus) sau lemn natural (parchet masiv, parchet stratificat). Un alt tip de pardoseala recomandat pentru camera copiilor este cel din PVC deoarece prezinta o “moliciune” aparte, previne praful, murdaria si inmultirea bacteriilor.

Atentie!

Mocheta si covorul sunt considerate solutii optime de acoperire a pardoselii, insa acestea nu sunt atat de benefice pentru copiii mici. Mocheta si covoarele retin praful, chiar daca sunt aspirate constant, iar praful poate declansa alergii micutilor. Pentru a evita acest lucru, se poate alege un covor mic, care sa fie spalat mai des folosind detergenti ecologici.