Cum se va schimba Bucurestiul in 2014. Ce proiecte vor fi finalizate si ce lucrari incep

Capitala va suferi mai multe schimbări în 2014. Pe lângă lucrările care urmează să fie finalizate anul acesta, alte şantiere vor fi deschise de Municipalitate. Pasajul suprateran Mihai Bravu, reabilitarea şi modernizarea Pasajului Muncii şi finalizarea lucrărilor la parcarea de tip park&ride din Băneasa sunt câteva dintre proiectele ce urmează să prindă viaţă. În plus, lucrările la alte trei pasaje, o autostradă suspendată şi reabilitarea mai multor obiective culturale se află pe lista primarului general Sorin Oprescu.
Lucrările la Pasajul Mihai Bravu – Splaiul Unirii au fost reluate în luna septembrie 2013, după aproape un an de când au fost abandonate, după ce Primăria Generală a reziliat contractul cu firma Romstrade, firmă controlată de omul de afaceri Nelu Iordache, aflat acum în închisoare.În octombrie 2013, Sorin Oprescu declara că speră ca primul pod al pasajului să fie gata în luna martie a anului 2014, urmând să înceapă lucrările și la cel de-al doilea pod.
“Noi sperăm ca primul sens să fie gata în luna martie, începem să lucrăm şi la celălalt pod, paralel cu primul. Dacă timpul ne va permite vom putea să lucrăm şi noaptea şi ziua în aşa fel încât să nu mai supărăm oamenii din zonă”, declara edilul Capitalei la sfârşitul anului trecut. Proiectul presupune realizarea a două poduri supraterane paralele pe direcţia Inelului Principal de Circulaţie (Şoseaua Mihai Bravu, Calea Văcăreşti), a câte două benzi de circulaţie pentru fiecare sens.
Primul pod (Calea Vacaresti-Mihai Bravu) are o lungime de 675,40 m, iar cel de-al doilea pod 687,70 m ( Mihai Bravu-Calea Văcăreşti). Lăţimea celor două poduri este de 7,80 m.Cele două pasaje rutiere vor supratraversa Splaiul Unirii/Râul Dâmboviţa, precum şi intersecţia Prelungirea Şoselei Mihai Bravu cu Calea Văcăreştilor.
Pasajul Mihai Bravu-Splaiul Unirii va rezolva conflictul de circulaţie de la nivelul Splaiului şi al Dâmboviţei, dar şi pe cel de la bulevardul Tineretului cu Calea Văcăreşti şi Mihai Bravu, susţine Oprescu. Lucrările la parcarea de tip park&ride de lângă aeroportul Băneasa vor fi demarate şi finalizate în 2014.
Noua parcare va fi construită pe Bulevardului Aerogării, la capătul liniei tramvaiului 5. Parcarea de tip park&ride va avea cinci nivele. O parte a construcției supraetajate va avea trei nivele, iar o alta două nivele. În total, vor fi disponibile aproximativ 200 de locuri de parcare. Parcarea ingenioasă are rolul de a decongestiona traficul şi de a oferi navetiştilor posibilitatea de a-şi parca maşinile pentru a-şi continua călătoria până la serviciu cu un mijloc de transport în comun. Investiţia necesară construirii parcării este de circa 12 milioane de euro.
Lucrările de consolidare la Pasajul Muncii au fost reluate în septembrie 2013, după ce au fost sistate în anul 2011 şi constau în: consolidarea structurii de rezistenţă a podului, refacerea hidroizolaţiei, lucrări de arhitectură, dar şi modernizarea liniei de tramvai şi a carosabilului de deasupra pasajului, anunţă primăria Capitalei.
Potrivit reprezantanţilor Primăriei Generale, reabilitarea Pasajului Piaţa Muncii va fi gata până la sfârşitul acestui an.
Lucrările de reabilitare a Pasajului Muncii trebuiau finalizate în decembrie 2011 cu un cost de aproximativ 40 de milioane de lei. Cu o lună înainte de termenul stabilit pentru finalizarea lucrărilor, primarul general Sorin Oprescu a suplimentat bugetul acordat Pasajului Muncii cu încă 40 de milioane de lei şi a prelungit totodată şi termenul de finalizare cu încă 12 luni.Aşadar, Pasajul Muncii trebuia să fie gata în decembrie 2012, cu o investiţie de 80 de milioane de lei.

Tot anul acesta vor începe lucrările şi la cel de-al doilea tronson al diametralei Buzeşti – Berzei – Uranus, care va fi cuprins între strada Vasile Pârvan şi Piaţa George Coşbuc şi prevede construirea unui tunel de 800 de metri pe sub Dealul Arsenalului, săpat la o adâncime de 25 de metri.
Tunelul va intra în subteran de pe strada B.P. Hasdeu, din dreptul Institutului de Biologie, va continua pe sub Dealul Arsenalului, între Palatul Parlamentului şi Catedrala Mântuirii Neamului şi va ieşi pe strada Uranus. Bulevardul Buzeşti-Berzei-Uranus este un bulevard cu câte două benzi pe sens şi banda pentru biciclişti, cu trotuare cu o lăţime cuprinsă între trei şi cinci metri şi linie de tramvai pe zona mediană, reprezentând o alternativă pentru ruta bulevardelor Lascăr Catargiu – Magheru – Dimitrie Cantemir, dublată de Calea Victoriei.
Proiectul are trei etape, prima vizând tronsonul dintre Piaţa Victoriei – Vasile Pârvan, a doua, Vasile Pârvan – Piaţa George Coşbuc, iar a treia, Piaţa George Coşbuc – Gara Progresul. Primul tronson al Bulevardului Uranus a fost inaugurat pe 12 ianuarie 2014. “Doi ani și opt luni l-am așteptat, l-am împărțit pe tronsoane pentru a putea merge mai repede, dar din punct de vedere al hotărârilor judecătorești a trebuit să oprim lucrările. Îmi cer scuze față de locuitorii noștri pentru că au trecut printr-o serie întreagă de vicisitudini, acum s-au terminat”, declara atunci Sorin Oprescu.
Un proiect important ce va fi demarat de Municipalitate în 2014 este Pasajul Rutier din Piaţa Presei Libere.
Conform proiectului, pasajul rutier subteran se va realiza pe sensul dinspre DN1 spre Soseaua Kiseleff. Astfel, șoferii vor putea intra în pasaj de pe Sos. București-Ploiești, din zona de după Fântâna Mioriţa și vor ieși pe Șoseaua Kiseleff, în zona ştrandului Tineretului, și pe bd. Mărăști. În plus, va fi construit şi un pasaj pietonal subteran ce va subtraversa piaţa pe orice direcţie.
Pasajul va costa 18 milioane de lei şi va avea o lungime de aproximativ 500 de metri. Contractul a fost atribuit consorţiului SC Apolodor Demolari, Eurovia Construct International, TEHCON & Edilitare şi Infrastructura şi SC Consitrans SRL.
Pasajul subteran de la Piaţa Sudului se va realiza pe direcţia Calea Văcăreşti – Str. Niţu Vasile şi va avea o lungime de 356 de metri, din care rampa spre Văcăreşti, 111 metri, iar rampa spre Niţu Vasile 85 de metri. De o parte şi de alta a pasajului rutier, vor fi realizate şi pasaje pietonale.
Pasajul Piaţa Sudului va fi finanţat majoritar din fonduri europene, valoarea construcţiei ridicându-se la 37 de milioane de euro. Contractul de finanţare europeană a fost semnat de Oprescu la sfârşitul lunii octombrie 2012.

Tot în 2014 vor începe lucrările de reabilitare a patru clădiri de patrimoniu: Casa Cesianu, Arcul de Triumf, vila Mina Minovici şi Observatorul Astronomic.
Lucrările ce vor fi executate la Arcul de Triumf constau în: lucrări la elementele structurale şi de arhitectură, desprăfuire şi curăţarea suprafeţelor, reparaţia fisurilor, chituri şi plombări cu mortar, dar şi amplasarea unor corpuri de iluminat exterior decorativ, refacerea terasei, retuş cromatic şi hidrofugarea suprafeţelor exterioare.

Observatorul Astronomic va fi consolidat şi restaurat complet. Cele două corpuri de clădire vor fi refăcute şi recompartimentate, grădina va fi amenajată, iar întregul ansamblu va beneficia de un sistem de iluminat arhitectural. Proiectul, cu o valoare de 2,4 milioane euro va fi realizat cu fonduri europene şi are ca termen de finalizare anul 2015.
Şi lucrările la autostrada suspendată a lui Sorin Oprescu vor începe anul acesta, după ce CGMB a aprobat în noiembrie 2013 Planul Urbanistic Zonal al proiectului.
Potrivit proiectului de hotărâre aprobat de consilierii generali, zona analizată şi reglementată prin PUZ este constituită din şapte teritorii de referinţă, situate în partea de nord a Capitalei, şi cuprinde arii situate pe teritoriul administrativ al sectoarelor 1, 2 şi 6, potrivit Mediafax.
Cele şapte teritorii de referinţă sunt cuprinse între Şoseaua Colentina şi strada Gherghiţei, strada Gherghiţei şi Şoseaua Petricani, Şoseaua Petricani şi Şoseaua Pipera, Şoseaua Pipera şi Şoseaua Nordului, Şoseaua Nordului şi bd. Poligrafiei, bd. Poligrafiei şi bd. Bucureştii Noi şi bd. Bucureştii Noi şi Şoseaua Virtuţii.
Proiectul autostrăzii suspendate, denumit “Închiderea inelului median de circulaţie la zona de nord”, urmăreşte fluidizarea traficului pe marile artere ale Capitalei.
Potrivit studiului de fezabilitate, lungimea noii căi rutiere va fi de 13,15 kilometri, urmând să fie construite inclusiv poduri şi pasaje subterane şi supraterane

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Current day month ye@r *