Archive for All

Muncitorii au de lucru pe santierele de malluri din Bucuresti

Una dintre puţinele veşti bune primite de constructori la începutul acestui an este revenirea muncitorilor pe şantierele de centre comerciale din Bucureşti, unde la jumătatea lunii februarie se lucra la şapte proiecte cu o suprafaţă de vânzare de circa 200.000 de metri pătraţi. Proiectele de infrastructură cu greu mai scot capul din pământ, finanţarea bancară pentru sectorul imobiliar a rămas aproape inexistentă, dar o serie de dezvoltatori imobiliari şi retaileri caută să ocupe ultimele poziţii strategice din Bucureşti, deşi în oraş funcţionează deja 15 centre comerciale de mari dimensiuni şi 25 de hipermarketuri.
Investiţiile realizate în aceste proiecte de NEPI, Sonae Sierra, Immochan şi Kaufland pot fi estimate la aproape jumătate de miliard de euro, o „pâine caldă“ pentru constructori şi furnizori de materiale de construcţii, într-un sector ce oferă deocamdată puţine motive de optimism.

China pregateste constructia celui mai lung tunel subacvatic din lume

China plănuieşte construcţia unui tunel de tranzit subacvatic de 123 de kilometri sub Marea Bohai, pentru care este pregătită să investească 30 de miliarde de euro, un proiect care, la finalizare, va fi cel mai lung canal de acest tip, de două ori mai lung decât Tunelul Seikan din Japonia, actualul lider pe acest segment, scrie Bloomberg.Tunelul va lega oraşele Dalian şi Yantai, din provincia Shandong, care sunt conectate în prezent de o cursă de feribot care durează opt ore. Dacă proiectul subacvatic va fi construit, distanţa dintre cele două oraşe va fi parcursă în 40 de minute.
Bloomberg subliniază că informaţiile au fost publicate iniţial de ziarul de stat China Daily, iar planul va fi supus aprobării în luna aprilie a acestui an. Chiar dacă va primi undă verde, proiectul va presupune în primă fază un studiu de fezabilitate care se va derula e parcursul a trei ani, începând cu 2015. Cele mai optimiste predicţii indică anul 2026 ca termen de finalizare a proiectului.
Cele 30 de miliarde de euro necesare pentru construcţia proiectului reprezintă doar 4% din pachetul financiar pregătit de autorităţile de la Beijing pentru a menţine ritmul accentuat de creştere a economiei, iar demararea lucrărilor ar propulsa producţia de materiale de construcţii.Tunelul Seikan este cel mai lung canal de tranzit subacvatic din lume, construit pe o distanţă de 53,9 kilometri. Tunelul european de sub Canalul Mânecii, care leagă Franţa de Marea Britanie, are o lungime de 50 de kilometri.

Prima autostrada ecologica din Romania: cum o sa mearga ursul prin tunel

Prima autostada ecologica din Romania va fi construita in vestul tarii, aceasta fiind dotata cu pasaje speciale pentru animale salbatice, dupa ce activistii de mediu s-au opus initial proiectului, deoarece bloca migratia ursilor bruni intre Muntii Banatului si Apuseni.
Este vorba despre al doilea tronson al Autostrazii Lugoj-Deva, care va reprezenta o premiera pentru tara noastra. Prima parte a arterei a fost inaungurata la sfarsitul anului trecut, autoritatile facandu-si planuri mari pentru al doilea tronson.

Ecologistii au protestat fata de continuarea proiectului, in conditiile in care acesta afecta habitatul animalelor din zona, care nu ar mai fi putut trece dintr-o parte in cealalta. Asadar, constructorii au elaborat, alaturi de specialistii de mediu, un proiect inedit care ii va ajuta pe ursi sa traverseze autostrada in siguranta.
Organizatia World Wide Fund for Nature (WWF) Romania a fost principalul sustinator al inovatiei, argumentand ca lipsa pasajelor ar fi putut duce la disparitia populatiilor de urs, caprior, ras sau jder din zona. In urma unei intalniri din Lugoj, autoritatile au fost convinse, pe baza mai multor studii, ca biodiversitatea zonei trebuie protejata si ca, odata cu al doilea tronson al autostrazii, trebuie sa fie amenajate si cai de trecere pentru animalele salbatice.

Ziare.com a vrut sa afle ce inseamna, mai exact, acest proiect si cum vor sti animalele sa foloseasca pasajele, asa ca a stat de vorba cu Cristian Remus Papp, coordonator al departamentului Arii Protejate al WWF-Romania.
Ecologistul a explicat ca pasajele reprezinta, de fapt, un complex de stucturi, format din tuneluri conectate de un viaduct, dar si din “poduri verzi”. El a lamurit cum vor fi atrase animalele sa foloseasca pasajele si de ce nu exista riscul sa ajunga pe autostrada

VEKA: Firmele de constructii sa nu se bazeze doar pe infrastructura

Piata de constructii da usoare semne de revenire, cred reprezentantii VEKA, unul dintre cei mai mari furnizori de tamplarie PVC din Romania, insa acest lucru nu va reusi daca industria isi va pune cele mai mari sperante tot in infrastructura.
„Exista premisele revenirii pe un trend pozitiv, daca, bineinteles, politicile macro-economice vor sustine investitiile. Doar cu proiecte in infrastructura, insa, nu poti sustine o crestere a constructiilor. Statul trebuie sa incurajeze cetateanul sa investeasca, iar pe actorii economici sa isi dezvolte cifrele de afaceri. La randul sau, sectorul constructiilor poate redeveni un motor al economiei romanesti, daca, bineinteles, este sustinut sa se dezvolte”, crede Alexandru Oancea, director de marketing in cadrul VEKA Romania.
Din punctul sau de vedere Romania este inca o piata tanara, cu mult potential de crestere, mai ales daca este luat in considerare programul de reabilitare termica inceput si Initiativa Europeana 20/20/20, care ar trebui dusa la bun sfarsit. „Cresterea pe piata constructiilor este puternic legata de cresterea investitiilor, dar si de reducerea fiscalitatii si de absorbtia de fonduri europene. Este esential ca increderea consumatorului in economia de stat sa fie consolidata, pentru ca acesta sa reinceapa investitiile. Mai mult, statul trebuie sa fie un bun manager si sa reinceapa investitiile multi-anuale de eficientizare termica a cladirilor vechi”, a completat Oancea.
Alexandru Oancea a mai subliniat ca este inca timpuriu pentru a face prognoze pentru anul 2014. „Nu ne asteptam la schimbari foarte mari fata de anul 2013, desi speram ca piata sa intre pe o panta ascendenta. Probabil ca cele mai mari schimbari se vor resimti la nivelul comportamentului consumatorului, care a devenit reticent si retinut in a face investitii importante in 2013, pe fondul tuturor schimbarilor economice si politice din Romania. Reprezentantul filialei locale VEKA apreciaza de asemenea ca pana in prezent mediul de business nu a fost deloc incurajat sau stimulat prin masuri de reducere a taxelor, ci a fost influentat doar prin marirea lor.
„Daca ne referim la foarte posibila crestere a salariului minim pe economie, cel putin in cadrul constructiilor este foarte posibil sa asistam la o crestere a angajarilor la negru, mai ales in cadrul firmelor mici care, pentru a fi competitive, vor alege sacrificiul pentru a supravietui in lipsa de comenzi constante.

Edenia Distribution Center, o investitie Macromex de 17 milioane de euro

In primavara anului 2013, Macromex a demarat la Campia Turzii constructia unuia dintre cele mai complexe proiecte logistice din Romania.
Centrul de distributie, denumit Edenia Distribution Center, dupa cel mai important brand de produse congelate detinut de Macromex, urmeaza sa intre in functiune in luna aprilie a acestui an, dupa finalizarea perioadei de probe.
Exista doua elemente principale care fac ca acest centru de distributie sa fie un proiect unic in Romania: designul inovativ, prin constructia complexului, care include cel mai inalt depozit de frig de tipul High-Bay din Europa, si eficienta ridicata, datorata tehnologiilor ultra-moderne din interior.

Locatia centrului de distributie este una strategic aleasa: Campia Turzii, un nod important cu conexiuni directe atat catre zona de nord-vest a Romaniei, cat si catre marile orase din nord-vestul Europei. Aceasta pozitionare permite livrarea produselor in cele mai importante piete din Europa in aproximativ 24 de ore.
Intreaga constructie ocupa o suprafata de 6.900 mp, are o capacitate de stocare de 17.000 paleti si este formata din mai multe zone cheie: depozitul High-Bay, zona de depozitare pentru paleti, zona de picking, zona de triere si expeditie paleti. In toate aceste spatii se opereaza la o temperatura constanta de -25 OC, asigurandu-se astfel pastrarea lantului de frig pe intreg fluxul operational.

Depozitul High-Bay, una dintre cele mai importante zone ale complexului logistic, are o inaltime de 42 m si 16 nivele de depozitare, cu o capacitate de stocare de 15.600 de paleti. Este unicul depozit High-Bay cu temperatura controlata din Romania si este complet automatizat. Trei macarale automate, speciale, adaptate la conditiile de temperatura, echipate cu camere cu vedere de noapte, deservesc non-stop locatiile depozitului. Ele sunt de 5 ori mai eficiente decat stivuitoarele clasice.
In proiectarea acestei constructii s-a avut in vedere, pe langa eficientizarea proceselor logistice, si reducerea consumului si minimizarea impactului asupra mediului. Astfel, o parte din energia necesara operarii intregului depozit provine de la panourile solare aflate in imediata vecinatate a complexului. De asemenea, avand in vedere importanta pastrarii temperaturii scazute din interior, s-au folosit solutii de izolare de inalta calitate.

Proiectul a avut la baza conceptul unui expert logistic international, iar partenerul principal pe partea de constructie a fost ACI Cluj. Complexul are o structura modulara, special conceputa pentru a acomoda extinderi ulterioare.
Investitia totala, care s-a ridicat la suma de 17 milioane de euro, a fost sustinuta din resurse proprii insotite de o finantare acordata de catre BCR. Este o investitie binevenita atat pe plan economic, cat si pe plan social, Campia Turzii fiind o regiune cu un potential extrem de mare in ceea ce priveste forta de munca calificata. Peste 500 de oameni au fost implicati in procesul de constructie al complexului logistic din Campia Turzii si au fost create mai mult de 100 de locuri de munca directe si indirecte.
Edenia Distribution Center are ca scop principal stocarea si distribuirea in zona de nord-vest a produselor din portofoliul Macromex, inclusiv cele produse la fabrica de paine congelata La Lorraine, aflata in acelasi parc industrial.

Romanii din Spania si Italia: mana de lucru din constructii si agricultura, care ajuta o societate imbatranita

Românii din Spania formează una dintre cele mai numeroase comunităţi de imigranţi din Spania şi constituie o forţă de muncă din agricultură şi construcţii. În Italia, unul din cinci imigranţi este român, iar aceştia compun o comunitate de un milion de persoane care ajută, în special în gospodării, o societate în general îmbătrânită. Aceste caracterizări succinte ale celor mai extinse comunităţi româneşti din străinătate apar duminică în mai multe materiale publicate de cotidianul El Pais.
Cotidianul spaniol observă că, potrivit Institutului spaniol de statistică (INE), românii din Spania sunt în număr de 868.635. În anul 2000, aici nu trăiau mai mult de 6.410 de români, potrivit aceleiaşi instituţii. Ei au venit în număr tot mai mare, atraşi fiind de nevoia de mână de lucru în construcţii şi agricultură. În 2001, în Spania locuiau 31.641 de români, iar de atunci numărul lor s-a dublat practic în fiecare an. În 2004, românii din Spania erau 207.960, şi mulţi au venit chemaţi fiind de rudele şi prietenii care au ajuns aici mai întâi. De la aderarea României la UE, unii au mai revenit în ţară, alţii s-au întors în Spania.
În Catalonia locuiesc, potrivit datelor oficiale, 103.703 de români, iar în Comunitatea Valenciană – 143.106. Cei mai mulţi se află în Madrid – 216.495. ‘Există grupări organizate din Europa de est, care contribuie la formarea unei imagini proaste, însă majoritatea românilor care locuiesc în Madrid se bucură de un nivel foarte bun de integrare”, explică directorul general al departamentului regional pentru imigraţie, Pablo Gómez-Tavira.
Integrarea, măsurată cu factori precum învăţarea limbii, accesul pe piaţa forţei de muncă sau numărul familiilor mixte este în general ridicată, în toată Spania. Românii nu formează ghettouri, nici nu sunt deosebit de întreprinzători, cu foarte multe afaceri proprii, precum chinezii, indienii sau pakistanezii, însă s-au integrat imediat ce au acoperit necesităţile de pe piaţa forţei de muncă, în construcţii, agricultură sau ajutoare în case, pentru curăţenie sau îngrijirea copiilor şi bătrânilor. Românii din Spania nu sunt percepuţi pozitiv, în ansamblul colectivului, însă individual sunt recunoscuţi drept foarte muncitori şi responsabili, arată El Pais.
Din cei 5 milioane de străini care locuiesc în Italia, un milion sunt români. “Dincolo de cifrele oficiale, suntem cel puţin 1,8 milioane. Nu toţi sunt înregistraţi sau au un loc de muncă stabil”, explică Silvia Dumitrache, preşedintele asociaţiei de femei românce din Italia – ADRI. “Marea majoritate, de fapt aproape 70%, suntem femei, angajate în case, ca să avem grijă de copii şi bătrâni”, mai spune ea.“Imigraţia românească a ajuns la vârsta maturităţii şi s-a consolidat de-a lungul anilor”, spune şi Pietro Cingolani, autor al studiului Romeni d’Italia/Românii din Italia şi cercetător în cadrul unui Forum italian şi european cu privire la imigraţie, din Torino. De altfel, capitala Piemontului este cunoscută drept Bucureştiul Italiei, pentru că aici se află cei mai mulţi români, din punctul de vedere al densităţii relative: din 900.000 de locuitori, 60.000 sunt români.
Căsătoriile mixte, asociaţiile formate pentru a sărbători ca acasă, cu tradiţiile şi obiceiurile din România, dar şi de grupuri cu interese apropiate, precum românii cu studii superioare sunt şi aici semne ale integrării.
“Nu mă simt discriminată”, susţine Silvia Dumitrache. ‘Cred că respingerea este mai degrabă declarată decât reală, şi derivă mai mult din propaganda politică şi din superficialitatea presei, decât din sentimentele italienilor. Mulţumită nouă, care stăm acasă cu copiii şi bătrânii, italienele pot merge la muncă. Şi aşa ajungi să faci parte din familie, te simţi integrată”, explică ea.
Totul se petrece într-una din societăţile cu una din structurile demografice cele mai îmbătrânite din lume, şi acest lucru ajută la integrare, consideră şi Pietro Cingolani. “Cine şi-ar lăsa copilul pe mâna unui străin? Sau părintele, pe mâna unui om în care nu ai încredere?” se întreabă el retoric. În acelaşi timp, această integrare are şi o parte amară: ca să aibă grijă de familiile italiene, româncele trebuie să renunţe la ale lor.
“Se observă o creştere importantă a depresiei în rândul acestor imigrante”, mai spune Cingolani. În plus, din 2009 s-a observat că mulţi bărbaţi au plecat din Italia în Germania sau ţările nordice, după care au revenit direct acasă. Deşi e greu de cuantificat acest fenomen, expertul arată că a fost surprins când a văzut “sate din România aproape lipsite de populaţie, care acum sunt din nou locuite şi cu activitate”

Coreenii, interesati de proiectele de infrastructura din Romania

Companiile coreene sunt interesate de accesul pe pieţele din Sud-Estul Europei şi din Balcani, care au un mare potenţial de creştere, România fiind ”un partener important prin poziţia sa geostrategică şi apartenenţa la Uniunea Europeană”, reiese în urma dicuțiilor dintre oficialii români și cei coreeni în cadrul Forumului de Afaceri România – Coreea, încheiat recent.
În acest sens, vice-ministrul pentru Industrie şi Tehnologie, Kim Jae-hong a recomandat oficialilor români să se axeze pe atragerea companiilor coreene în proiecte de infrastructură, de dezvoltare a unor produse inovative, bazate pe cercetare, tehnologia informaţiilor şi comunicaţii şi pe energii regenerabile.
Comerţul bilateral a crescut de peste șase ori în intervalul 2000-2013, de la 188 milioane dolari la 1,18 miliarde dolari, dar investiţiile coreene din România nu reflectă potenţialul cooperării dintre cele două state, Coreea ocupând locul 26 în topul investitorilor străini.
„România a făcut progrese importante atât din punct de vedere politic, cât şi economic şi se îndreaptă într-o direcţie bună”, a punctat Ambasadorul R. Coreea la Bucureşti, Han Taek Im.Potrivit datelor Camerei de Comerţ şi Industrie a României, acesta a încurajat companiile coreene să valorifice oportunităţile de business cu parteneri români

BOG ART, contractor general pentru constructia turnului Bucharest One

Fondul de investiţii Globalworth Real Estate Investments, controlat omul de afaceri Ioannis Papalekas, a anunţat vineri că a desemnat compania BOG’ART contractor general pentru construcţia turnului de birouri Bucharest One.
BOG’ART este una dintre cele mai mari companii de construcţii din România, responsabilă, între altele, de construcţia Tower Center International, Charles de Gaulle Plaza şi City Gate.Globalworth a finalizat achiziţia Bucharest One în decembrie 2013 şi anticipează că proiectul va fi finalizat în trimestrul al treilea al anului 2015.
Globalworth Real Estate Investments este un fond de investiţii fondat de investitorul şi dezvoltatorul Ioannis Papalekas, pentru a valorifica oportunităţile din România şi alte ţări din sudul, estul şi centrul Europei. Fondul deţine şapte proiecte imobiliare din Bucureşti, fiind listat pe piaţa secundară de la Londra, de unde a reuşit să atragă 53 de milioane de euro. Proiectele includ două clădiri de birouri, turnul Tower Center din Piaţa Victoriei din Capitală şi City Offices (fostul City Mall), două blocuri de câte 300 de locuinţe – complexul UpGround, un proiect logistic în Timişoara şi trei terenuri în nordul Bucureştiului unde se vor ridica clădiri de birouri. Valoarea tuturor activelor deţinute de fondul de investiţii este de circa jumătate de miliard de euro. Globalworth Real Estate Investments are ca ţintă proiecte existente sau care urmează să fie dezvoltate, dar şi proiecte neperformante sau subevaluate, care pot fi transformate în active performante şi vandabil.

Seful Ruukki: Statul ne ingroapa in taxe si reduce investitiile

Piata constructiilor se afla intr-un moment in care este greu de previzionat cand isi va reveni, daca anul 2014 poate aduce o crestere sau cum se va prefigura viitorul in industrie apreciaza Marian Pirvu (foto), business manager al grupului finlandez Ruukki pentru Romania, Bulgaria, Serbia, Croatia, Slovenia, Ungaria, Cehia, Ucraina si Slovacia, companie specializata in productia de invelitori metalice.

„Sunt anumite actiuni ale statului care diminueaza vizibilitatea in piata. Este cazul introducerii unor noi taxe din partea Guvernului, majorarea celor mai vechi sau reducerea investitiilor. Domeniul constructiilor este unul dependent de investitii. Credem insa ca societatile private vor reduce investiile astfel incat sa isi aloce resursele financiare necesare pentru plata noilor taxe, iar statul nu va avea capacitatea sa acopere lipsa investitiilor private. Este greu de crezut ca vom asista la o deblocare a investitiilor astfel incat piata sa inregistreze cresteri ale valorilor sau/si volumelor”, a declarat pentru WALL-STREET.RO – Marian Pirvu.

Managerul Ruukki mai spune ca in lipsa unui plan bine pus la punct care sa incurajeze investitiile si investitorii din piata, sansele ca industria constructiilor sa isi revina incepand cu acest an sunt foarte mici.

„La momentul actual, din datele disponibile, nu intrezarim semnale de revenire ale pietei. Insa, mai este timp, avand in vedere ca sezonul constructiilor incepe in lunile martie/aprilie. Revenirea se va produce in momentul in care vor fi incurajate investitiile, iar mediul economic va fi stabil si previzibil. Planurile de afaceri se fac pe termen mediu si lung si au nevoie de predictibilitate. Nimeni nu investeste pentru a pierde bani”, a completat Pirvu.
El apreciaza ca in prezent constructiile sunt dependente de investitii si de puterea de cumparare a populatiei.
„Autoritatile trebuie sa actioneze in aceste directii. Eu cred ca autoritatile stiu foarte bine ce trebuie facut insa nu cred ca au aceste masuri ca prioritati, altfel actionau de mult”, sustine Marian Pirvu.

In privinta business-ului Ruukki la nivel local, reprezentantul companiei sustine ca se asteapta la o evolutie timida in acest an.
„Speram sa inregistram si in continuare crestere , desi este din ce in ce mai greu avand in vedere mediul in care ne desfasuram activitatea. Ca provocari, eu cred ca exista una singura si aceea este lipsa investitiilor la nivelul pe care Romania il merita, avand in vedere amplasamentul, marimea si potentialul real al tarii”, a conchis acesta.

Oficialul companiei nu a precizat la cat s-au cifrat afacerile grupului pe plan local anul trecut, insa in 2012 compania a raportat la Ministerul de Finante venituri de 37 de milioane de euro si pierderi de peste 5 milioane de euro.
Principalii concurenti ai Ruukki pe piata producatorilor de invelitori metalice din Romania sunt suedezii de la Lindab si Bilka Steel, companie detinuta de catre antreprenorul Horatiu Tepes.

Cum se va schimba Bucurestiul in 2014. Ce proiecte vor fi finalizate si ce lucrari incep

Capitala va suferi mai multe schimbări în 2014. Pe lângă lucrările care urmează să fie finalizate anul acesta, alte şantiere vor fi deschise de Municipalitate. Pasajul suprateran Mihai Bravu, reabilitarea şi modernizarea Pasajului Muncii şi finalizarea lucrărilor la parcarea de tip park&ride din Băneasa sunt câteva dintre proiectele ce urmează să prindă viaţă. În plus, lucrările la alte trei pasaje, o autostradă suspendată şi reabilitarea mai multor obiective culturale se află pe lista primarului general Sorin Oprescu.
Lucrările la Pasajul Mihai Bravu – Splaiul Unirii au fost reluate în luna septembrie 2013, după aproape un an de când au fost abandonate, după ce Primăria Generală a reziliat contractul cu firma Romstrade, firmă controlată de omul de afaceri Nelu Iordache, aflat acum în închisoare.În octombrie 2013, Sorin Oprescu declara că speră ca primul pod al pasajului să fie gata în luna martie a anului 2014, urmând să înceapă lucrările și la cel de-al doilea pod.
“Noi sperăm ca primul sens să fie gata în luna martie, începem să lucrăm şi la celălalt pod, paralel cu primul. Dacă timpul ne va permite vom putea să lucrăm şi noaptea şi ziua în aşa fel încât să nu mai supărăm oamenii din zonă”, declara edilul Capitalei la sfârşitul anului trecut. Proiectul presupune realizarea a două poduri supraterane paralele pe direcţia Inelului Principal de Circulaţie (Şoseaua Mihai Bravu, Calea Văcăreşti), a câte două benzi de circulaţie pentru fiecare sens.
Primul pod (Calea Vacaresti-Mihai Bravu) are o lungime de 675,40 m, iar cel de-al doilea pod 687,70 m ( Mihai Bravu-Calea Văcăreşti). Lăţimea celor două poduri este de 7,80 m.Cele două pasaje rutiere vor supratraversa Splaiul Unirii/Râul Dâmboviţa, precum şi intersecţia Prelungirea Şoselei Mihai Bravu cu Calea Văcăreştilor.
Pasajul Mihai Bravu-Splaiul Unirii va rezolva conflictul de circulaţie de la nivelul Splaiului şi al Dâmboviţei, dar şi pe cel de la bulevardul Tineretului cu Calea Văcăreşti şi Mihai Bravu, susţine Oprescu. Lucrările la parcarea de tip park&ride de lângă aeroportul Băneasa vor fi demarate şi finalizate în 2014.
Noua parcare va fi construită pe Bulevardului Aerogării, la capătul liniei tramvaiului 5. Parcarea de tip park&ride va avea cinci nivele. O parte a construcției supraetajate va avea trei nivele, iar o alta două nivele. În total, vor fi disponibile aproximativ 200 de locuri de parcare. Parcarea ingenioasă are rolul de a decongestiona traficul şi de a oferi navetiştilor posibilitatea de a-şi parca maşinile pentru a-şi continua călătoria până la serviciu cu un mijloc de transport în comun. Investiţia necesară construirii parcării este de circa 12 milioane de euro.
Lucrările de consolidare la Pasajul Muncii au fost reluate în septembrie 2013, după ce au fost sistate în anul 2011 şi constau în: consolidarea structurii de rezistenţă a podului, refacerea hidroizolaţiei, lucrări de arhitectură, dar şi modernizarea liniei de tramvai şi a carosabilului de deasupra pasajului, anunţă primăria Capitalei.
Potrivit reprezantanţilor Primăriei Generale, reabilitarea Pasajului Piaţa Muncii va fi gata până la sfârşitul acestui an.
Lucrările de reabilitare a Pasajului Muncii trebuiau finalizate în decembrie 2011 cu un cost de aproximativ 40 de milioane de lei. Cu o lună înainte de termenul stabilit pentru finalizarea lucrărilor, primarul general Sorin Oprescu a suplimentat bugetul acordat Pasajului Muncii cu încă 40 de milioane de lei şi a prelungit totodată şi termenul de finalizare cu încă 12 luni.Aşadar, Pasajul Muncii trebuia să fie gata în decembrie 2012, cu o investiţie de 80 de milioane de lei.

Tot anul acesta vor începe lucrările şi la cel de-al doilea tronson al diametralei Buzeşti – Berzei – Uranus, care va fi cuprins între strada Vasile Pârvan şi Piaţa George Coşbuc şi prevede construirea unui tunel de 800 de metri pe sub Dealul Arsenalului, săpat la o adâncime de 25 de metri.
Tunelul va intra în subteran de pe strada B.P. Hasdeu, din dreptul Institutului de Biologie, va continua pe sub Dealul Arsenalului, între Palatul Parlamentului şi Catedrala Mântuirii Neamului şi va ieşi pe strada Uranus. Bulevardul Buzeşti-Berzei-Uranus este un bulevard cu câte două benzi pe sens şi banda pentru biciclişti, cu trotuare cu o lăţime cuprinsă între trei şi cinci metri şi linie de tramvai pe zona mediană, reprezentând o alternativă pentru ruta bulevardelor Lascăr Catargiu – Magheru – Dimitrie Cantemir, dublată de Calea Victoriei.
Proiectul are trei etape, prima vizând tronsonul dintre Piaţa Victoriei – Vasile Pârvan, a doua, Vasile Pârvan – Piaţa George Coşbuc, iar a treia, Piaţa George Coşbuc – Gara Progresul. Primul tronson al Bulevardului Uranus a fost inaugurat pe 12 ianuarie 2014. “Doi ani și opt luni l-am așteptat, l-am împărțit pe tronsoane pentru a putea merge mai repede, dar din punct de vedere al hotărârilor judecătorești a trebuit să oprim lucrările. Îmi cer scuze față de locuitorii noștri pentru că au trecut printr-o serie întreagă de vicisitudini, acum s-au terminat”, declara atunci Sorin Oprescu.
Un proiect important ce va fi demarat de Municipalitate în 2014 este Pasajul Rutier din Piaţa Presei Libere.
Conform proiectului, pasajul rutier subteran se va realiza pe sensul dinspre DN1 spre Soseaua Kiseleff. Astfel, șoferii vor putea intra în pasaj de pe Sos. București-Ploiești, din zona de după Fântâna Mioriţa și vor ieși pe Șoseaua Kiseleff, în zona ştrandului Tineretului, și pe bd. Mărăști. În plus, va fi construit şi un pasaj pietonal subteran ce va subtraversa piaţa pe orice direcţie.
Pasajul va costa 18 milioane de lei şi va avea o lungime de aproximativ 500 de metri. Contractul a fost atribuit consorţiului SC Apolodor Demolari, Eurovia Construct International, TEHCON & Edilitare şi Infrastructura şi SC Consitrans SRL.
Pasajul subteran de la Piaţa Sudului se va realiza pe direcţia Calea Văcăreşti – Str. Niţu Vasile şi va avea o lungime de 356 de metri, din care rampa spre Văcăreşti, 111 metri, iar rampa spre Niţu Vasile 85 de metri. De o parte şi de alta a pasajului rutier, vor fi realizate şi pasaje pietonale.
Pasajul Piaţa Sudului va fi finanţat majoritar din fonduri europene, valoarea construcţiei ridicându-se la 37 de milioane de euro. Contractul de finanţare europeană a fost semnat de Oprescu la sfârşitul lunii octombrie 2012.

Tot în 2014 vor începe lucrările de reabilitare a patru clădiri de patrimoniu: Casa Cesianu, Arcul de Triumf, vila Mina Minovici şi Observatorul Astronomic.
Lucrările ce vor fi executate la Arcul de Triumf constau în: lucrări la elementele structurale şi de arhitectură, desprăfuire şi curăţarea suprafeţelor, reparaţia fisurilor, chituri şi plombări cu mortar, dar şi amplasarea unor corpuri de iluminat exterior decorativ, refacerea terasei, retuş cromatic şi hidrofugarea suprafeţelor exterioare.

Observatorul Astronomic va fi consolidat şi restaurat complet. Cele două corpuri de clădire vor fi refăcute şi recompartimentate, grădina va fi amenajată, iar întregul ansamblu va beneficia de un sistem de iluminat arhitectural. Proiectul, cu o valoare de 2,4 milioane euro va fi realizat cu fonduri europene şi are ca termen de finalizare anul 2015.
Şi lucrările la autostrada suspendată a lui Sorin Oprescu vor începe anul acesta, după ce CGMB a aprobat în noiembrie 2013 Planul Urbanistic Zonal al proiectului.
Potrivit proiectului de hotărâre aprobat de consilierii generali, zona analizată şi reglementată prin PUZ este constituită din şapte teritorii de referinţă, situate în partea de nord a Capitalei, şi cuprinde arii situate pe teritoriul administrativ al sectoarelor 1, 2 şi 6, potrivit Mediafax.
Cele şapte teritorii de referinţă sunt cuprinse între Şoseaua Colentina şi strada Gherghiţei, strada Gherghiţei şi Şoseaua Petricani, Şoseaua Petricani şi Şoseaua Pipera, Şoseaua Pipera şi Şoseaua Nordului, Şoseaua Nordului şi bd. Poligrafiei, bd. Poligrafiei şi bd. Bucureştii Noi şi bd. Bucureştii Noi şi Şoseaua Virtuţii.
Proiectul autostrăzii suspendate, denumit “Închiderea inelului median de circulaţie la zona de nord”, urmăreşte fluidizarea traficului pe marile artere ale Capitalei.
Potrivit studiului de fezabilitate, lungimea noii căi rutiere va fi de 13,15 kilometri, urmând să fie construite inclusiv poduri şi pasaje subterane şi supraterane